Un proiect de lege depus la Senat ar putea obliga companiile din România să utilizeze servicii juridice pentru întocmirea actelor de înființare, a documentelor de modificare a societăților și a anumitor contracte comerciale. Propunerea legislativă B563/2026, înregistrată pe 14 octombrie 2026, vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat și a Codului civil. Inițiativa este semnată de zece parlamentari din partidele PSD, PNL, AUR, USR și PACE, printre care Robert Cazanciuc, Titus Corlățean și Daniel Fenechiu.
Fundația Romanian Business Leaders (RBL) estimează că aplicarea acestor noi prevederi ar genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual pentru documentele societăților și contractele comerciale uzuale. Într-un scenariu de interpretare extensivă, care ar include și contractele individuale de muncă, impactul financiar pentru companii ar putea ajunge la aproximativ 800 de milioane de euro pe an. Aceste calcule au fost realizate pe baza datelor de la ONRC și Ministerul Muncii, utilizând onorariul minim recomandat de 710 lei pentru redactarea unui contract.
Organizația atrage atenția asupra riscurilor de a limita concurența pe piața serviciilor de suport pentru afaceri. Proiectul ar putea afecta furnizori precum contabilii, camerele de comerț, firmele de colectare a creanțelor sau platformele digitale de tip LegalTech. RBL susține că reducerea numărului de furnizori ar putea duce la creșterea prețurilor și la încetinirea inovării, costuri care vor fi suportate în final de companii și de consumatori. Se solicită, de asemenea, un aviz din partea Consiliului Concurenței.
De asemenea, există temeri privind incertitudinea juridică creată pentru serviciile de informare bazate pe tehnologie. Proiectul ar putea genera dificultăți în delimitarea serviciilor de informare juridică de consultanța rezervată exclusiv avocaților, proces care ar putea ajunge să fie stabilit de instanțe. Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a declarat că această măsură funcționează ca o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, și a cerut ca inițiatorii să retragă prevederile care afectează firmele.
RBL solicită organizarea unor consultări cu mediul de afaceri și realizarea unui test de proporționalitate, conform reglementărilor europene, pentru evaluarea restricțiilor introduse. De asemenea, fundația cere eliminarea obligațiilor suplimentare și solicită o dezbatere reală înainte de continuarea procedurii legislative. În prezent, documentul se află în etapa de dezbatere la Senat, fiind prima cameră sesizată pentru examinarea propunerii de modificare a legislației privind profesia de avocat și a Codului civil.
Această inițiativă legislativă apare într-un context în care Comisia Europeană urmărește reducerea sarcinilor administrative pentru companii. Obiectivul european este de a diminua birocrația cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Proiectul propus de parlamentarii români pare să contravine acestui trend de simplificare a procedurilor de lucru pentru sectorul economic.