Amânarea rectificării bugetare în România generează un cost economic estimat între 10 și 15 milioane de lei pe zi, conform unei analize realizate de Frames. Această sumă, echivalentă cu aproximativ 2-3 milioane de euro zilnic sau 300-450 de milioane de lei lunar, este rezultatul restanțelor de plată și al costurilor de finanțare suplimentare. Situația este agravată de cererile de fond de aproape 60 de miliarde de lei formulate de ministere, o sumă care reprezintă circa 3% din PIB.
Sectorul construcțiilor este unul dintre cei mai afectați de lipsa lichidităților, așteptând plata unor facturi de aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrări publice. Pentru a acoperi aceste restanțe, firmele sunt nevoite să apeleze la finanțări bancare cu dobânzi de 9-10% pe an, ceea ce înseamnă un cost de aproape 4 milioane de lei pe zi. Dacă companiile aplică penalitățile legale de întârziere de 14,5% pe an, factura zilnică urcă la 6 milioane de lei.
Alte restanțe semnificative apar în sectorul energetic și în sistemul de justiție, unde statul datorează furnizorilor de energie între 5 și 8 miliarde de lei prin schemele de compensare. Această datorie adaugă între 1,3 și 3 milioane de lei pe zi la costul total al amânării. În paralel, sentințele definitive privind salariile magistraților reprezintă o altă povară, generând costuri de circa 4 milioane de lei pe zi prin dobânzile legale aferente.
Riscul de credibilitate pe piețele financiare reprezintă un alt factor critic, deoarece agențiile de rating vor reevalua România în ianuarie. Fiecare săptămână de amânare transmite piețelor faptul că statul nu își controlează cheltuielile, ceea ce poate crește costul împrumuturilor. O creștere de doar 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la refinanțarea celor 250 de miliarde de lei pe care statul trebuie să le gestioneze anual ar însemna un cost suplimentar de 1,25 miliarde de lei pe an.
Impactul amânării afectează și serviciile medicale de urgență, unde Ministerul Sănătății a avertizat că unitățile de primiri urgențe și serviciul de ambulanță riscă să nu funcționeze normal din noiembrie. Este necesar un aport imediat de 227 de milioane de lei, dintre care 102 milioane sunt destinate salariilor din urgențe și 25 de milioane pentru ambulanțe. Lipsa acestor fonduri poate duce la blocarea serviciilor care nu pot fi recuperate ulterior prin rectificări.
În contextul economic actual, gestionarea bugetului de stat este strâns legată de stabilitatea piețelor și de capacitatea de a susține investițiile publice. În timp ce termenul legal pentru adoptarea rectificării este 30 noiembrie, experții subliniază că amânarea nu reprezintă o economie, ci o datorie amânată cu dobândă. Fiecare zi de întârziere reduce lichiditatea firmelor și poate duce la scăderi de activitate, așa cum indică datele INS privind sectorul construcțiilor.