Amânarea adoptării rectificării bugetare de către Guvern ar putea genera pierderi economice estimate între 10 și 15 milioane de lei în fiecare zi. Această situație, conform unei analize publicate de compania de consultanță Frames, echivalează cu o sumă de până la 450 de milioane de lei pe lună. Costurile sunt generate de plățile restante ale statului către companii și de cheltuielile suplimentare necesare pentru acoperirea dobânzilor și a penalităților.
Presiunea financiară este accentuată de cererile de fonduri suplimentare formulate de ministere, care însumează aproape 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB. Alexandru Nazare a anunțat că o primă ajustare pentru cheltuieli urgente ar trebui realizată până la sfârșitul lunii octombrie. Totuși, Adrian Negrescu, managerul Frames, a criticat aceste solicitări, numindu-le exorbitante și ireale, subliniind că astfel de cereri de plată provin dintr-o perspectivă nerealistă a bugetarilor.
Sectorul construcțiilor reprezintă o componentă majoră a acestor pierderi, având restanțe de aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrări publice. Din cauza lipsei banilor, firmele sunt forțate să apeleze la credite bancare cu dobânzi de 9-10% pe an, ceea ce înseamnă un cost de finanțare de aproape 4 milioane de lei zilnic. Dacă companiile solicită penalități legale de întârziere de aproximativ 14,5% pe an, această factură urcă la 6 milioane de lei pe zi.
Alte obligații de plată contribuie semnificativ la deficitul de lichidități. Furnizorii de energie așteaptă între 5 și 8 miliarde de lei din schemele de compensare, generând costuri zilnice de între 1,3 și 3 milioane de lei. În paralel, drepturile salariale ale magistraților, stabilite prin hotărâri definitive, reprezintă aproape 13 miliarde de lei, iar dobânzile legale aferente acestor sume adaugă încă 4 milioane de lei pe zi la costul economic.
Riscurile se extind și asupra serviciilor medicale și a încrederii piețelor financiare. Casa Națională de Asigurări de Sănătate are nevoie de 6,4 miliarde de lei până la finalul anului pentru spitale și medicamente, în timp ce unitățile de urgență riscă dificultăți din cauza lipsei de fonduri. De asemenea, o creștere de doar 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la care se împrumută România ar însemna o suplimentare de 1,25 miliarde de lei pe an pentru stat.
Gestionarea bugetului de stat implică deja costuri ridicate pentru servicierea datoriei publice. În primele nouă luni ale anului 2026, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au ajuns la 50,6 miliarde de lei, o creștere de aproape 11 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent. În acest context, România plătește, în medie, aproximativ 185 de milioane de lei în fiecare zi pentru împrumuturile contractate de stat.