Antreprenorii din România se confruntă cu riscul aplicării unor sancțiuni financiare semnificative începând cu data de 1 noiembrie 2026. Conform unui comunicat de presă emis de IMM România, nerespectarea obligației de a emite bonuri fiscale care să conțină cod QR poate atrage amenzi cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei. Bonurile fiscale trebuie să includă obligatoriu data și ora emiterii, numărul de identificare al documentului, precum și seria fiscală a aparatului de marcat electronic utilizat.
Deși Ministerul Finanțelor a prezentat introducerea codului QR prin OUG nr. 69/2024 ca pe o măsură de simplificare a proceselor administrative și de combatere a evaziunii fiscale, situația este diferită pentru mediul de afaceri. IMM România susține că această reglementare s-a transformat într-un proces birocratic dificil, deoarece instituțiile statului nu au reușit să gestioneze implementarea. Lipsa capacității tehnice și absența normelor metodologice necesare pentru punerea în practică a dispozițiilor legale reprezintă principala problemă identificată.
Pe lângă riscul de sancționare, antreprenorii se vor confrunta cu controale în cascadă din partea mai multor instituții publice după 1 noiembrie 2026. Verificările privind funcționarea și utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale vor fi efectuate de structurile din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Totodată, controalele vor fi realizate de organele subordonate Inspectoratului General al Poliției Române și de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.
În acest context, IMM România a solicitat Parlamentului României adoptarea în regim de urgență a unei legi pentru prelungirea suspendării aplicării acestor amenzi. Organizația propune ca perioada de amânare să fie extinsă cu un an, până la data de 1 noiembrie 2027. Această solicitare vine ca răspuns la ceea ce este considerat un proces de reglementare realizat fără o consultare reală a mediului de afaceri și fără evaluări ex ante privind fezabilitatea și costurile acestor politici publice.
Florin Jianu, președintele IMM România, a declarat că antreprenorii se trezesc cu obligații tehnice imposibil de respectat din acte normative adoptate cu ani în urmă. Acesta a subliniat faptul că autoritățile publice par să fi uitat de aceste reglementări, având în vedere că nu au emis normele de aplicare nici după doi ani de la adoptare. Lipsa evaluărilor de risc și a estimărilor de cost conduce, conform președintelui, la rezultate negative pentru întreprinderile din țară.
Implementarea aparatelor de marcat electronic fiscal în România a urmărit digitalizarea tranzacțiilor și monitorizarea în timp real a fluxurilor de venituri. Această tranziție tehnologică vizează reducerea disparității dintre vânzările raportate și cele reale, însă necesită o infrastructură de software și hardware compatibilă cu noile standarde de raportare impuse de autoritățile fiscale pentru a asigura conformitatea totală a operatorilor economici.