România traversează o perioadă de instabilitate fiscală și politică, în care deciziile de majorare a taxelor nu par să rezolve problema fundamentală a deficitului bugetar. De la 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, în timp ce cote reduse de 5% și 9% au fost consolidate într-o singură cotă de 11%. Această mișcare a fost menită să aducă aproximativ 6 miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de euro, pe an pentru bugetul de stat.
Efectele economice ale acestei schimbări sunt deja vizibile prin presiunea asupra consumului și a veniturilor populației. O evaluare academică indică o creștere abruptă a prețurilor, o scădere a cheltuielilor în comerțul cu amănuntul și o diminuare accentuată a salariilor reale. Fenomenul este descris ca fiind regresiv, deoarece familiile cu venituri mici sunt cele care plătesc proporțional mai mult pentru produsele de bază, ceea ce poate conduce la o recesiune tehnică la sfârșitul anului 2025.
O problemă critică rămâne decalajul de conformare la TVA, care în România este cel mai mare din Uniunea Europeană, în jur de 30%. Conform estimărilor Comisiei Europene pentru anul 2023, România a încasat 21,4 miliarde de euro din TVA, dar a pierdut aproximativ 9,2 miliarde de euro din cauza neplății taxei. Reducerea acestui decalaj cu doar cinci puncte ar putea genera venituri de 1,5 miliarde de euro anual, fără a fi necesară o creștere a cotelor de impozitare.
Deși au fost implementate instrumente digitale precum RO e-Factura, RO e-Transport sau SAF-T, stabilitatea regulilor de aplicare este deficitară. Deciziile recente, precum eliminarea notificărilor automate de la RO e-TVA în martie 2026 sau excluderea persoanelor fizice de la obligativitatea facturării electronice în iunie 2026, trimit semnale de incertitudine către mediul de afaceri. Aceste amânări și modificări sugerează că termenele de conformare sunt negociabile, ceea ce poate favoriza evaziunea fiscală.
Instabilitatea politică actuală agravează riscurile economice, în condițiile în care țara se află în a șasea lună fără un guvern cu puteri depline. Agențiile de rating, precum Fitch, S&P și Moody’s, monitorizează atent capacitatea României de a adopta un buget pentru 2027 și de a reduce deficitul, care a atins 9,3% din PIB în 2024. Ratingul BBB- de la S&P, cu perspectivă negativă, reflectă îngrijorările investitorilor privind continuitatea măsurilor de consolidare bugetară.
Contextul fiscal românesc este marcat de o tranziție dificilă către digitalizarea colectării, într-un cadru de incertitudine legislativă. În timp ce alte state europene au reușit să reducă decalajul de TVA prin digitalizare consecventă, România se confruntă cu schimbări frecvente ale reglementărilor. Această lipsă de predictibilitate afectează nu doar colectarea veniturilor, ci și încrederea piețelor financiare, influențând direct costul împrumuturilor pentru stat, companii și gospodării.
Viitorul guvern va trebui să decidă dacă se va baza pe tăieri de cheltuieli sau pe o colectare mai eficientă. Testul real va fi capacitatea instituțiilor de a impune o țintă multianuală de conformare la TVA, susținută de un control riguros și consecvent.