Ministerul Finanțelor analizează pentru anul 2027 o serie de direcții economice menite să sprijine mediul de afaceri prin stabilitate financiară și predictibilitate. Alexandru Nazare a prezentat, după o reuniune la Palatul Victoria, prioritățile care includ accelerarea rambursărilor de TVA, reducerea restanțelor la decontarea indemnizațiilor de concediu medical și posibila continuare a compensării parțiale a accizei la motorina utilizată în transportul rutier comercial. Aceste măsuri sunt integrate în pregătirea bugetului și în planurile de relansare economică.
Un punct central al discuțiilor vizează gestionarea sumelor pe care statul le datorează companiilor prin stabilirea unui calendar predictibil pentru recuperarea banilor avansați de angajatori. Alexandru Nazare a subliniat necesitatea ca statul să respecte aceleași reguli de disciplină financiară pe care le impune companiilor, punând accent pe plata facturilor aferente investițiilor publice. Ministerul a alocat deja resurse pentru continuarea proiectelor finanțate prin PNRR și fonduri europene, urmând să prioritizeze achitarea lucrărilor deja executate.
Pentru a combate accesul limitat la capital, autoritățile vor consolida rolul Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), pentru care sunt prevăzute 250 de milioane de euro în acest an. Planurile includ dezvoltarea unui fond național de fonduri, în parteneriat cu BID și Fondul European de Investiții, pentru a atrage capitalul privat și a susține capitalizarea companiilor românești. Pe lângă instrumentele de creditare, se lucrează la noi produse financiare destinate IMM-urilor și proiectelor de importanță strategică.
Sectorul transporturilor ar putea beneficia de prelungirea mecanismelor de protecție asociate situației de criză de pe piața carburanților. Alexandru Nazare a indicat că menținerea schemei de compensare a accizei pentru motorină în 2027 este esențială pentru competitivitatea economiei, sub rezerva respectării cadrului legal național și european. Obiectivul final este trecerea de la schemele de relansare la finanțări efective în domenii precum producția locală, tehnologiile avansate și industria de apărare.
Strategia de consolidare fiscal-bugetară este prezentată nu ca un scop izolat, ci ca o condiție pentru reducerea costurilor de finanțare și creșterea încrederii investitorilor. Ministrul a afirmat că nicio nouă cheltuială permanentă nu va fi acceptată fără o sursă de finanțare permanentă, subliniind necesitatea reducerii risipei. Prin aceste măsuri, statul urmărește să creeze spațiu pentru investiții care generează valoare adăugată și locuri de muncă, reducând vulnerabilitățile structurale ale economiei.
Consolidarea fiscală este considerată de autorități un pilon pentru o economie care să producă și să investească mai mult local. În contextul actual, stabilitatea bugetară este văzută ca principalul instrument de sprijin pentru sectorul privat, evitând deciziile fiscale imprevizibile sau deficitele permanente. Această abordare vizează transformarea economiei într-una mai puternică, bazată pe respectarea angajamentelor și pe un dialog constant între stat și mediul de afaceri.