Sari la conținut
Inflație anuală (IPC) 5,40 % Creștere: 0,20pp
Curs BNR EUR/RON 5,0742 lei Creștere: 0,08%
Rata de politică monetară 6,50 % Neschimbat: 0,00pp
ROBOR 3M 5,80 % Scădere: 0,05pp
Radar Economic Radar Economic
Politici 3 min citire

Florin Cîțu critică Ministerul Finanțelor pentru modul de prezentare a deficitului bugetar

Fostul ministru al Finanțelor avertizează că Guvernul trebuie să realizeze o ajustare bugetară fără a afecta activitatea economică.

Florin Cîțu critică Ministerul Finanțelor pentru modul de prezentare a deficitului bugetar
Foto: Financial Intelligence

Florin Cîțu a criticat explicațiile oferite de Ministerul Finanțelor privind evoluția deficitului bugetar al României, după ce datele Eurostat au indicat o creștere semnificativă a indicatorului. În trimestrul al doilea din 2026, deficitul trimestrial ajustat sezonier a ajuns la 9,2% din PIB, de la 5,5% înregistrat în primul trimestru. Fostul ministru susține că utilizarea unor indicatori diferiți pentru a răspunde criticilor nu rezolvă deteriorarea reală a poziției bugetare.

Conform analizei lui Florin Cîțu, Ministerul Finanțelor încearcă să inducă în eroare opinia publică prin invocarea deficitului cumulat de 3,4% din PIB pentru primele șase luni. Acesta explică faptul că cifra de 3,4% reprezintă deficitul semestrial neajustat sezonier, raportat la PIB-ul anual, în timp ce pragul de 9,2% este rezultatul unui singur trimestru, ajustat sezonier și raportat la PIB-ul trimestrial. Cele două valori măsoară lucruri diferite și nu pot fi comparate direct.

Deteriorarea înregistrată în trimestrul al doilea este de 3,7 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul precedent, o creștere mai mare decât oricare înregistrată în 2024. Mai mult, deficitul de 9,2% este superior celui din aceeași perioadă a anului trecut, când indicatorul era de 7,7% din PIB. Florin Cîțu subliniază că această evoluție impune o corecție abruptă a cheltuielilor pentru a respecta ținta anuală de 6% din PIB.

Pentru a atinge ținta ESA de 6%, deficitul din a doua jumătate a anului ar trebui limitat la maximum 2,6% din PIB-ul anual, conform calculelor făcute de fostul ministru. Această cerință este dificilă, având în vedere că în semestrul al doilea din 2025 deficitul a fost de 4,2% din PIB, iar în 2024 a fost de 5,5%. Guvernul trebuie să inverseze profilul ultimilor doi ani, când deficitul din a doua jumătate a anului a fost mai mare decât în prima.

Ministerul Finanțelor a explicat că nivelul de 9,2% din PIB din trimestrul al doilea reflectă concentrarea cheltuielilor pentru investiții publice și proiecte PNRR. Plățile pentru investiții au totalizat 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, față de 21,7 miliarde de lei în primul trimestru. Instituția a menționat că datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii și că deficitul semestrial de 3,4% este în scădere față de 3,6% în 2025 și 3,7% în 2024.

Datele Eurostat publicate pe 21 octombrie arată că România a înregistrat în trimestrul II 2026 cel mai mare deficit guvernamental trimestrial ajustat sezonier din Uniunea Europeană, cu un prag de 9,2% din PIB. Această cifră depășește semnificativ media Uniunii Europene, care se situează la 3,5%. Această evoluție intervine într-un context în care autoritățile monitorizează strâns execuția fondurilor europene pentru a evita pierderea acestora.

Cifre cheie

Date ilustrative, pentru previzualizare — nu date live.

Inflație anuală (IPC) 5,40 % Creștere: 0,20pp
Curs BNR EUR/RON 5,0742 lei Creștere: 0,08%
Rata de politică monetară 6,50 % Neschimbat: 0,00pp
ROBOR 3M 5,80 % Scădere: 0,05pp

Indicatori macroeconomici

Indicator Valoare Variație lunară
Inflație anuală (IPC) 5,40% +0,20pp
Curs de schimb EUR/RON 5,0742 lei +0,08%
Rata dobânzii de politică monetară 6,50% 0,00pp
ROBOR 3M 5,80% -0,05pp
Rata șomajului (BIM) 5,20% -0,10pp
Sold buget general consolidat -2,10% PIB +0,15pp

Date ilustrative, pentru previzualizare — nu o citire live INS/BNR.

Surse

Sursa: Financial Intelligence

Tot în Politici