Deficitul bugetar al României a înregistrat o creștere bruscă în perioada recentă, ajungând la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea anului 2026. Conform datelor publicate de Eurostat pe 21 octombrie, nivelul actual reprezintă o majorare de 3,7% față de primul trimestru al anului, când deficitul era de 5,5% din PIB. Această evoluție plasează România în poziția de cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, depășind Ungaria, care a înregistrat 7,2%, și Polonia, cu 5,9%.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a comentat cifrele, subliniind că volatilitatea trimestrială este un fenomen observat la nivelul tuturor țărilor. El a explicat faptul că raportarea deficitului de 5,5% în primul trimestru a fost influențată de amânarea unor cheltuieli și de lipsa unui buget aprobat. În trimestrul al doilea, raportarea de 9,2% reflectă situația specifică acelei perioade, însă Valentin Lazea a menționat că urmează ca Ministerul de Finanțe să ofere explicații oficiale privind această evoluție.
Pentru a stabiliza situația financiară, economistul-șef al BNR a propus crearea unui pact între toate forțele politice responsabile. Acest acord ar trebui să vizeze corelarea salariilor și pensiilor cu evoluția PIB-ului nominal pe parcursul următorilor 4 ani. Obiectivul principal al acestui demers este de a scoate aceste decizii din jocul politic și de a asigura predictibilitate măsurilor fiscale, oferind astfel o mai mare credibilitate României în fața investitorilor externi.
Un alt pilon al propunerii lui Valentin Lazea vizează îmbunătățirea colectării taxelor pentru a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030. El a semnalat că România pierde 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB prin necolectarea impozitului pe profit. Pentru a atinge ținta de reducere a deficitului, economistul a susținut necesitatea unei reforme a ANAF și a intensificării măsurilor de combatere a evaziunii fiscale.
Aceste date vin într-un moment în care Ilie Bolojan a prezentat un bilanț al guvernării sale, susținând că măsurile luate au pus țara pe calea redresării. Deși Ilie Bolojan a argumentat că deficitul a fost redus în a doua jumătate a anului 2025 și va scădea în 2026, cifrele Eurostat arată o realitate diferită. România menține în prezent cel mai mare deficit și cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, într-un context de scădere economică.
Situația fiscală a României este marcată de o presiune constantă asupra bugetului de stat, necesități care impun gestionarea atentă a datoriei publice. În contextul în care economia traversează o perioadă de scădere, menținerea deficitului la niveluri ridicate afectează capacitatea de finanțare a statului. Reducerea acestuia sub pragul de 3% este considerată esențială pentru a evita dependența excesivă de împrumuturile externe și pentru a asigura stabilitatea macroeconomicasă pe termen lung.