Implementarea regimului Pillar 2 al OCDE a intrat în etapa de conformare efectivă, impunând grupărilor multinaționale și naționale cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro obligații stricte de calcul și raportare. În România, acest mecanism este reglementat prin Legea nr. 431/2023, care transpune Directiva europeană și introduce Impozitul Suplimentar Național Calificat (QDMTT). Această nouă taxare vizează atât grupuri internaționale, precum OMV, Renault sau Ford, cât și entități mari din România, printre care Banca Transilvania, Dedeman sau Altex.
Arhitectura de conformare depășește simplul prag de 15% pentru impozitarea minimă, incluzând mecanisme precum Income Inclusion Rule (IIR) și Undertaxed Profits Rule (UTPR). Componenta QDMTT permite statului român să colecteze prioritar diferența de impozit pentru profiturile realizate local până la pragul de 15%. Pentru multe companii, dificultatea majoră nu constă doar în nivelul taxei, ci în capacitatea de a gestiona procese complexe de colectare a datelor și de a administra un nou sistem de raportare fiscală la nivel global.
Companiile pot beneficia de regimul tranzitoriu CbCR Safe Harbour pentru anii financiari 2024-2027, ceea ce poate simplifica detalierea calculului QDMTT. Acest regim include trei teste specifice: testul de minimis, testul ETR simplificat și testul profiturilor de rutină, utilizând date din raportul Country-by-Country (CbCR) și situațiile financiare de grup. Este important de menționat că, pentru exercițiile financiare care încep la sau după 1 ianuarie 2026, testul ETR simplificat va utiliza un prag de 17%.
Termenele de raportare și plată sunt critice pentru gestionarea fluxului de numerar și a conformității legale. Pentru exercițiul financiar 2024, termenul de 18 luni a stabilit scadența la 30 iunie 2026. Pentru exercițiul financiar 2025, termenul general este de maximum 15 luni de la încheierea exercițiului, ceea ce înseamnă 31 martie 2027 pentru grupurile cu an calendaristic. Din cauza acestor ferestre de raportare, se recomandă ca pregătirile pentru companiile cu an calendaristic să înceapă încă din 2026.
Efectul impozitului asupra cotei efective de impozitare (ETR) este influențat direct de tratamentul facilităților fiscale locale. Elemente precum impozitul pe profit curent și amânat, creditul fiscal pentru sponsorizare, scutirea pentru profitul reinvestit sau deducerile pentru cercetare-dezvoltare pot modifica calculul. Este esențial ca grupurile să realizeze calcule preliminare pe date interimare pentru a identifica jurisdicțiile cu ETR sub 15% și pentru a pregăti o pistă de audit completă, care să includă sursele de date și reconcilierile necesare.
Reglementările privind impozitarea minimă globală fac parte dintr-un cadru fiscal internațional care urmărește limitarea competiției fiscale nedreptă. În România, aplicarea Legii nr. 431/2023 marchează o schimbare majoră în modul în care marile companii trebuie să își gestioneze responsabilitățile fiscale. Această transformare pune la încercare maturitatea funcției fiscale din cadrul marilor grupuri economice, necesitând o coordonare riguroasă între datele contabile locale și standardele de consolidare utilizate la nivel de grup.