Măsurile luate pentru creșterea nivelului apei în Dunăre, în scopul asigurării alimentării cu apă necesare răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă, au generat costuri estimate la 33 de milioane de lei. Conform raportului Comitetului interministerial Bala, care se află în stadiul final de redactare, aceste intervenții nu au obținut rezultatele așteptate. Documentul indică faptul că o parte dintre soluțiile implementate au avut o eficiență redusă sau au fost complet ineficiente în contextul scăderii debitului.
Una dintre intervențiile principale a constat în scufundarea a patru barje în Dunăre, în zona centralei, operațiune efectuată pe 7 și 8 august. La acea dată, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, anunțase că operațiunile ar putea aduce un câștig de nivelul apei. Totuși, raportul final precizează că efectul barjelor a fost anulat de scăderea naturală a debitului, care s-a redistribuit spre brațul Borcea din cauza lipsei dragajului pe Dunărea Veche.
O altă metodă utilizată a fost construirea unui epiu de 150 de metri, însă rezultatele au fost considerate insuficiente pentru obiectivele propuse. Documentul menționează că extinderea acestui dig la 450 de metri ar fi fost incompatibilă cu timpul limitat disponibil pentru această intervenție de urgență. În urma acestor acțiuni, modelele pentru soluții structurale temporare au indicat câștiguri de nivel de doar 1-3 cm, ceea ce subliniază impactul limitat al măsurilor luate.
Situația a fost agravată de faptul că nivelul apei a scăzut semnificativ, de la o cotă de -214 cm la -257 cm față de cota zero. Raportul Comitetului interministerial Bala subliniază că seceta din 2026, care a produs acest nivel scăzut record, nu a fost prevăzută în niciun studiu disponibil. În acest interval operativ, prioritățile au fost reorientate către pregătirea mijloacelor mobile și efectuarea probelor de pompare, fără a mai încerca performanțe hidraulice care nu au fost demonstrate.
În ceea ce privește aspectul financiar, raportul precizează că la momentul redactării acestuia, costurile totale nu erau încă centralizate complet. Totuși, estimările preliminare indică faptul că prețul total pentru toate acțiunile desfășurate ar putea depăși pragul de 33 de milioane de lei. Această sumă reflectă eforturile de intervenție într-un context în care rezultatele hidrologice nu au corespuns prognozelor inițiale care indicau un câștig net de nivel.
Monitorizarea cotelor de apă la stațiile hidrometrice este esențială pentru funcționarea reactoarelor de la Cernavodă, deoarece acestea necesită un flux constant pentru procesul de răcire. Nivelul de referință, numit cotă zero, servește ca punct de măsură pentru evaluarea riscurilor de secetă. În perioadele de debit scăzut, gestionarea resurselor de apă devine o prioritate critică pentru stabilitatea energetică a sistemului național.