Guvernul a discutat luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții mediului de afaceri despre măsuri menite să asigure stabilitatea financiară a sectorului privat. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că accelerarea rambursărilor de TVA și reducerea restanțelor la decontarea indemnizațiilor pentru concedii medicale reprezintă puncte esențiale. Autoritățile urmăresc stabilirea unui calendar predictibil pentru recuperarea sumelor avansate de angajatori în numele statului, pentru a respecta aceleași reguli de disciplină financiară aplicate companiilor.
O altă direcție de acțiune vizează accelerarea plății facturilor aferente investițiilor publice, inclusiv pentru proiectele finanțate prin PNRR și fonduri europene. Alexandru Nazare a precizat că efortul se va concentra pe plata lucrărilor executate și pe reducerea întârzierilor pentru a susține companiile care construiesc infrastructura României. Această abordare are ca scop susținerea directă a companiilor implicate în proiecte strategice de dezvoltare a țării, asigurând fluxul de numerar necesar acestora.
În ceea ce privește instrumentele de finanțare, pentru consolidarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) sunt prevăzute 250 de milioane de euro în anul 2026. BID va trebui să devină un instrument real de mobilizare a capitalului privat, dezvoltând noi produse financiare pentru investiții, IMM-uri și proiecte strategice. În paralel, Ministerul Finanțelor și BID lucrează, în parteneriat cu Fondul European de Investiții, la dezvoltarea unui fond național de fonduri pentru susținerea capitalizării companiilor.
Guvernul intenționează, de asemenea, să prelungească măsurile de protecție legate de criza de pe piața carburanților și să continue, în 2027, mecanismul de compensare parțială a accizei la motorina utilizată în transportul rutier comercial. Alexandru Nazare a explicat că predictibilitatea costurilor de transport este vitală pentru competitivitatea întregii economii. Totodată, se pune accent pe lansarea schemelor de sprijin pentru producția locală, tehnologii avansate, materii prime critice, industria de apărare și dezvoltare regională.
Propunerile formulate de companii vor fi luate în considerare atât în procesul de pregătire a bugetului pentru 2027, cât și în implementarea măsurilor de relansare economică. Consolidarea fiscal-bugetară este privită ca o condiție pentru creșterea încrederii investitorilor și reducerea costurilor de finanțare. Ministrul a reiterat principiul conform căruia nicio nouă cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare, subliniind necesitatea disciplinării cheltuielilor statului.
Aceste discuții se încadrează într-un context în care autoritățile insistă pe necesitatea de a reduce risipa și de a crea spațiu bugetar pentru investiții. Obiectivul final este corectarea vulnerabilităților structurale ale economiei, precum capacitatea insuficientă de producție internă și accesul limitat la capital. Prin aceste măsuri, statul urmărește să ofere predictibilitate și pârghii de dezvoltare pentru sectoarele strategice ale economiei românești.