România are nevoie de un pact politic între forțele responsabile pentru limitarea creșterii cheltuielilor cu salariile și pensiile, precum și pentru îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit. Această propunere a fost făcută de Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, cu scopul de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Obiectivul principal este de a asigura stabilitatea fiscală pe termen lung.
Conform datelor statistice, România înregistrează un deficit mai mare decât alte state membre, în comparație cu Ungaria, care are un deficit de 7,2% din PIB, sau Polonia, cu 5,9%. La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental este de 3,5% din PIB, în timp ce în zona euro acesta este de 3,3%. Datele Eurostat arată că deficitul României a fost de 9,2% din PIB în primul trimestru din 2025, revenind la 9,2% în trimestrul al doilea din 2026.
Valentin Lazea susține că un astfel de pact ar trebui să scoată temele cheie din disputele politice pentru următorii patru ani. Semnatarii ar trebui să susțină respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal și creșterea anvelopei salariale și a pensiilor. Economistul a subliniat că majorările salariilor din sectorul public nu ar trebui să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, iar pensiile nu trebuie să crească mai repede decât salariile.
O altă componentă esențială vizează creșterea veniturilor prin combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării taxelor. România pierde anual aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. Lazea a menționat că reducerea la jumătate a acestor decalaje ar putea diminua deficitul bugetar cu aproximativ două puncte procentuale din PIB, oferind astfel o metodă de ajustare care nu se bazează exclusiv pe tăieri.
Pentru a implementa aceste schimbări, economistul a indicat necesitatea unei reforme a activității ANAF, inclusiv în ceea ce privește remunerarea personalului. Acesta a propus reducerea dependenței bugetului de împrumuturi, explicând că în prezent un leu din șapte din cheltuieli este finanțat prin împrumuturi. Obiectivul este ca, la un deficit de 3%, raportul să scadă la un leu din 14, asigurând astfel o mai mare predictibilitate pentru investitori.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este crucială pentru stabilitatea financiară, în contextul în care România se află într-o procedură de deficit excesiv. În perioada recentă, indicatorii de deficit au prezentat fluctuații semnificative, de la 5,5% în primul trimestru din 2026 la 9,2% în trimestrul următor. Menținerea disciplinei fiscale este vitală pentru a evita retrogradarea la o categorie de risc pentru investiții și pentru a semnala credibilitate piețelor externe.