Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a propus stabilirea unui pact între forțele politice responsabile pentru a asigura reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această inițiativă a fost prezentată joi, în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”. Valentin Lazea a subliniat că un astfel de angajament ar trebui să scoată anumite decizii economice din jocul politic direct.
Unul dintre pilonii acestui pact propus vizează respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal și creșterea anvelopei salariale și a pensiilor. Conform economistului, majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor nu ar trebui să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, iar pensiile din sistemul public să nu crească mai repede decât salariile. Prin această măsură, se urmărește consolidarea credibilității României în fața investitorilor și asigurarea unei predictibilități a măsurilor de ajustare fiscală.
Al doilea obiectiv esențial pentru atingerea țintelor bugetare este îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, în special prin eficientizarea încasării TVA și a impozitului pe profit. Valentin Lazea a indicat faptul că România pierde anual aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. Reducerea la jumătate a acestor decalaje de colectare ar putea diminua deficitul bugetar cu două puncte procentuale, însă economistul a precizat că aceste venituri nu pot fi bugetate exante.
Pentru a atinge aceste obiective, economistul-șef al BNR a susținut necesitatea combaterii evaziunii fiscale și eliminării portițelor legislative care permit optimizarea fiscală. De asemenea, a menționat importanța reformării activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), inclusiv în ceea ce privește aspecte legate de motivarea și remunerarea personalului. Valentin Lazea a precizat, la începutul intervenției sale, că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României.
O altă componentă critică a propunerii este reducerea dependenței bugetului de împrumuturi pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung. În prezent, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din finanțare împrumutată. Obiectivul propus este ca, la atingerea unui deficit de 3%, doar un leu din 14 să fie luat din împrumuturi, ceea ce ar reprezenta o reducere la jumătate față de situația actuală a cheltuielilor guvernamentale.
Situația finanțelor publice din România este marcată de presiuni semnificative, având în vedere că deficitul a ajuns la 9,2% din PIB în T2. Această evoluție a deficitului bugetar pune sub semnul întrebării capacitatea de absorbție a șocurilor economice fără o disciplină fiscală riguroasă. Reducerea acestuia sub pragul de 3% este considerată vitală pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv, care se apropie de pragul de 11 ani de la declanșare.