Noul guvern de la București are responsabilitatea de a implementa o schimbare fundamentală în modelul economic al României, care în prezent se bazează pe deficite, datorii și consum. Conform unei analize realizate de Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, administrarea dezechilibrelor prin noi credite și majorări de taxe a ajuns la limitele sale. Mandatul viitoarei echipe guvernamentale este considerat un moment de cotitură pentru economia națională, orientat către reducerea importurilor și crearea de valoare adăugată reinvestită pe plan intern.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică și de Banca Națională a României pentru primele opt luni ale anului 2026 indică presiuni externe accentuate. Deficitul comercial cu bunuri a crescut la 22,44 miliarde de euro, înregistrând un avans de 307 milioane de euro față de perioada similară din 2025. În același interval, deficitul de cont curent s-a adâncit la 19,93 miliarde de euro, comparativ cu pragul de 18,98 miliarde de euro raportat în anul precedent, evidențiind vulnerabilitățile structurale ale economiei.
Situația datoriilor externe rămâne o preocupare majoră, datoria totală a României fiind de 238,08 miliarde de euro la data de 31 august 2026. Această sumă reprezintă o creștere de 7,45 miliarde de euro față de nivelul de la sfârșitul anului 2025. În paralel, investițiile directe ale nerezidenților au suferit o scădere abruptă, ajungând la 2,12 miliarde de euro, de la valoarea de 5,66 miliarde de euro înregistrată în primele opt luni ale anului trecut.
Pentru a contracara aceste tendințe, PNADD solicită o examinare minuțioasă a structurii importurilor pe categorii de produse. Scopul este identificarea domeniilor în care investițiile interne pot reduce dependența de exterior și pot aduce valoare adăugată. Organizația propune ca fiecare împrumut public major să fie evaluat transparent în raport cu infrastructura realizată, capacitatea de producție, locurile de muncă și veniturile viitoare pe care acestea le vor genera pentru bugetul de stat.
Sectorul agricol și industria alimentară sunt identificate ca domenii strategice pentru construirea unor lanțuri economice integrate. Sunt necesare investiții masive în unități de procesare a cerealelor, oleaginoaselor, cărnii și laptelui, precum și în infrastructură de irigații și rețele logistice pentru export. „De la câmp la raft, valoarea trebuie creată în cât mai mare măsură în România”, a declarat Nicu Vasile, Președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă.
Evoluția indicatorilor macroeconomici reflectă necesitatea unei politici de stabilitate și predictibilitate pentru mediul de afaceri. Capacitatea economiei de a genera locuri de muncă productive și de a livra produse cu valoare adăugată mare la export este esențială pentru prosperitatea durabilă. Autoritățile trebuie să stimuleze capitalul productiv și să valorifice resursele proprii pentru a asigura o creștere care să nu depindă de acumularea de pasive externe.