România se confruntă cu o procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană la 1 octombrie 2026, din cauza regimului fiscal aplicat câștigurilor din investiții. Autoritatea europeană consideră că actualul sistem creează diferențe de tratament care descurajează utilizarea serviciilor financiare transfrontaliere. Problema vizează investitorii care folosesc brokeri din alte state ale Uniunii Europene sau din Spațiul Economic European fără un sediu permanent în România, fiind supuși unor reguli fiscale diferite față de cei care utilizează intermediari locali.
În prezent, există o discrepanță majoră între cele două modalități de impozitare. Investitorii care utilizează intermediari supuși regimului de reținere la sursă plătesc taxe de 3% sau 6% pentru fiecare tranzacție profitabilă. Pe de altă parte, cei care apelează la alți brokeri sunt, de regulă, impozitați cu o cotă de 16% aplicată câștigului net anual impozabil. Această dualitate a creat două metode distincte de calcul al performanței, în funcție de tipul de intermediar ales de utilizator.
Horia Păcurar, Branch Manager NAGA, avertizează că o simplă scădere a cotei nominale nu garantează taxe mai mici. În sistemul de reținere la sursă, pierderile nu pot fi compensate cu câștigurile, ceea ce poate duce la un impozit efectiv mult mai mare. De exemplu, un impozit de 6% aplicat tranzacțiilor profitabile, fără compensarea pierderilor, poate reprezenta de fapt 30% din rezultatul net al unui investitor care a înregistrat și pierderi în cadrul aceleiași perioade.
Există trei scenarii posibile pentru modificarea sistemului fiscal românesc. Prima variantă presupune extinderea regimului de reținere la sursă la brokerii europeni care operează în România. A doua opțiune ar fi reducerea cotei de 16% pentru investitorii din afara regimului de reținere. A treia direcție vizează introducerea unei cote unice de 16% pe câștigul net anual pentru toți investitorii, oferind posibilitatea de a compensa pierderile eligibile cu câștigurile, indiferent de intermediarul utilizat.
Implementarea unei noi reglementări ar putea aduce riscuri semnificative pentru piața financiară. Dacă cerințele de raportare și calculul impozitului devin prea complexe, unii brokeri europeni ar putea decide că operarea în România nu mai este viabilă comercial. Totodată, investitorii ar putea fi tentați să se orienteze către entități offshore, din afara UE sau SEE, pentru a evita noile taxe. Această mișcare ar putea reduce nivelul de protecție oferit de reglementările europene, precum MiFID II.
Contextul european actual este marcat de tensiuni între statele membre, care nu reușesc să ajungă la un consens pe teme economice majore. În timp ce liderii UE se confruntă cu dezbateri privind viitorul bugetului și resursele financiare, procedurile de infringement precum cea aplicată României subliniază necesitatea armonizării regulilor fiscale pentru a asigura o piață unică funcțională.