O parte semnificativă din companiile din Uniunea Europeană au integrat deja tehnologii digitale în procesele lor de lucru. Conform unui Flash Eurobarometer publicat de Comisia Europeană la 14 octombrie, 42% dintre IMM-urile și companiile mid-cap din cele 27 de state membre utilizează deja inteligența artificială sau instrumente de management algoritmic. Din acest procent, 12% utilizează aceste tehnologii în mod extins, în timp ce 30% le folosesc într-o manieră limitată sau experimentală.
Utilizarea acestor instrumente vizează diverse arii ale activității organizaționale, de la relațiile cu clienții până la logistica internă. În prezent sau în planurile de viitor, 47% dintre companii menționează utilizarea pentru relațiile cu clienții, 36% pentru monitorizarea performanței și productivității, iar 30% pentru logistică, planificare și programarea personalului. Alte 21% dintre firme intenționează să adopte aceste tehnologii, însă 35% dintre respondenți nu au astfel de planuri de implementare.
În ceea ce privește procesul decizional, controlul uman rămâne un factor dominant în majoritatea organizațiilor care utilizează tehnologia. În companiile care apelează la AI pentru a lua decizii, 90% afirmă că oamenii păstrează controlul asupra proceselor. Mai exact, 52% dintre firme precizează că sistemul oferă doar sugestii, lăsând decizia finală în mâinile unei persoane, în timp ce doar 2% raportează procese complet automatizate care nu permit nicio revizuire umană.
În ciuda adoptării, există o rezistență marcată în ceea ce privește gestionarea resurselor umane prin intermediul algoritmilor. Aproximativ 49% dintre companii au declarat că nu au încredere în inteligența artificială sau în sistemele automatizate pentru decizii care vizează personalul. Această neîncredere este susținută de bariere precum costurile ridicate de investiție, menționate de 50% dintre firme, incertitudinea juridică raportată de 49% și lipsa expertizei interne de către 48% dintre respondenți.
Managementul algoritmic include sisteme digitale care ajută managerii să organizeze activitatea, să stabilească sarcinile sau să gestioneze programul, fără a utiliza neapărat modele avansate de AI. Deși 75% dintre companii se așteaptă ca aceste tehnologii să îmbunătățească calitatea locurilor de muncă, obstacolele rămân semnificative. Companiile trebuie să gestioneze nu doar costurile de achiziție, ci și necesitatea de a avea date adecvate și proceduri pentru verificarea rezultatelor într-un cadru legal complex.
Implementarea acestor tehnologii se desfășoară într-un context de reglementare europeană tot mai strict. Pe lângă GDPR, care guvernează prelucrarea datelor personale, AI Act introduce obligații specifice pentru sistemele de inteligență artificială utilizate în ocuparea forței de muncă, fiind considerate cu risc ridicat. În paralel, Comisia Europeană analizează prin Quality Jobs Act modul în care managementul algoritmic poate influența transparența și dreptul lucrătorilor la revizuirea umană a deciziilor.