O investigație realizată de Centre for Eastern Studies din Varșovia, OSW, a documentat 293 de proceduri de achiziție lansate de companii energetice chineze. Aceste proceduri vizează înlocuirea tehnologiilor străine din parcurile eoliene deja operaționale sau impunerea unor componente chineze în proiectele noi. Din totalul identificat, 251 de cazuri vizează instalări existente, în timp ce 42 de proceduri impun cerințe de localizare pentru parcuri noi, acoperind o capacitate instalată de aproximativ 42,4 GW.
Campania de localizare nu se concentrează pe componentele fizice mari, precum paletele sau turnurile, deoarece producătorii chinezi de turbine dețin deja 99,96% din piața internă. Obiectivul principal este controlul sistemelor prin care infrastructura este gestionată. Procedurile vizează controlere industriale, convertoare, software SCADA, sisteme de operare și baze de date. Aceste tehnologii sunt critice deoarece determină modul de operare a parcurilor, colectarea datelor și posibilitatea de a efectua actualizări de software sau reparații.
Analiza a inclus examinarea a 1.686 de documente publice, selectând 293 de cazuri după o verificare umană riguroasă. În zona hardware, sunt vizate sisteme precum PLC, convertoare și servere, iar în zona software, apar platforme de management al energiei și sisteme de pitch control. Un exemplu relevant este parcul eolian Kangbao din provincia Hebei, unde o companie de stat a cerut înlocuirea controlerelor străine, invocând costuri ridicate și riscul de dependență tehnologică.
Ritmul acestor achiziții pare să se accelereze semnificativ în ultimii ani. OSW a identificat doar 20 de proceduri până la sfârșitul anului 2023, numărul crescând la 49 în 2024 și la 108 în 2025. Pentru anul 2026, cercetătorii au identificat deja 116 proceduri doar până la data de 19 august. Răspândirea geografică este extrem de vastă, acoperind 30 din cele 31 de unități administrative de nivel provincial din China continentală, cu excepția Shanghai.
Janka Oertel, de la European Council on Foreign Relations (ECFR), susține că UE trebuie să analizeze mai strict reciprocitatea accesului la piață. Deoarece furnizorii europeni pot fi eliminați din infrastructura chineză sub pretextul securității, autoritățile europene ar trebui să evalueze dependențele create atunci când funcții similare sunt furnizate în Europa de companii străine. Această asimetrie este marcată de faptul că producătorii chinezi încearcă simultan să își crească prezența pe piețele de energie regenerabilă din Europa.
În cadrul Uniunii Europene, există deja instrumente precum International Procurement Instrument sau Foreign Subsidies Regulation, însă acestea nu acoperă automat riscurile de securitate asociate tehnologiei conectate. Net-Zero Industry Act introduce criterii de reziliență și securitate cibernetică pentru tehnologiile net-zero. Aceste reglementări pot influența modul în care proiectele europene aleg furnizorii, echilibrând costurile cu necesitatea de a asigura o infrastructură critică protejată împotriva influențelor externe.