Angajații din România au înregistrat o adoptare rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială în ultimele luni, depășind media globală în ceea ce privește ritmul de creștere. Conform ediției 2026 a studiului PwC Global Workforce Hopes and Fears, 58% dintre profesioniștii din țară au utilizat inteligența artificială în activitatea profesională în ultimele 12 luni. Această cifră reprezintă o evoluție semnificativă față de pragul de 42% raportat în perioada precedentă, indicând o integrare tot mai accentuată a acestor instrumente.
În ciuda creșterii de la locul de muncă, există o prăpastie între utilizarea profesională și cea privată a tehnologiei. Aproape 85% dintre angajații din România utilizează inteligența artificială în scopuri personale, un nivel mult mai ridicat decât media globală de 64%. Oana Munteanu, Director și Workforce Leader, PwC România, subliniază că această diferență de aproape 30 de puncte procentuale indică faptul că interesul pentru tehnologie există, însă organizațiile nu reușesc încă să valorifice acest apetit în mediul de lucru.
Principalele obstacole în calea utilizării IA la job nu sunt legate de lipsa competențelor, ci de lipsa de oportunități concrete. Un procent de 25% dintre respondenți susține că nu vede ocazii de a aplica inteligența artificială în propriul rol, în timp ce 21% se tem de calitatea sau acuratețea rezultatelor. Interesant este faptul că doar 11% menționează lipsa de abilități ca barieră, iar doar 9% afirmă că inovarea prin IA este recompensată în cadrul companiilor lor.
Cultura organizațională influențează direct adoptarea tehnologiei, deoarece companiile tind să prioritizeze respectarea regulilor în detrimentul inițiativei. În prezent, 36% dintre angajați spun că sunt recompensați pentru respectarea proceselor, iar 35% pentru evitarea greșelilor. Această abordare conservatoare limitează potențialul de dezvoltare, deoarece utilizarea eficientă și sigură a inteligenței artificiale necesită nu doar abilități tehnice, ci și competențe cognitive și etice pe care mediul de lucru actual nu le stimulează suficient.
În ceea ce privește pregătirea, 63% dintre angajații din România se declară gata să se adapteze la noi moduri de lucru, depășind Polonia, Cehia sau Ungaria. Totodată, 69% au încredere că pot învăța noi competențe, deși accesul la resurse de învățare a scăzut de la 64% la 55% în ultimul an. Utilizarea zilnică a IA generative la job rămâne însă limitată, fiind practicată de doar 17% dintre angajații din țară, față de o medie globală de 22%.
Evoluția acestor tendințe de digitalizare se încadrează într-un context de transformare tehnologică accelerată în diverse sectoare ale economiei. În timp ce forța de muncă caută noi modalități de eficiență prin inteligență artificială, infrastructura și piețele se adaptează constant la cerințele noilor tehnologii și la schimbările de paradigmă în productivitate, influențând modul în care companiile își gestionează resursele umane și procesele operaționale interne.