BMW a lansat o serie de teste pentru utilizarea hidrogenului în transportul industrial, cu scopul de a evalua dacă această tehnologie poate reduce emisiile logistice. Testele au loc la fabrica din Leipzig, unde grupul german a introdus un camion de 18 tone echipat cu un motor cu ardere internă alimentat cu hidrogen. Vehiculul va transporta componente esențiale pentru producție, fiind evaluat și în regim de lucru continuu, pe trei schimburi, pentru a verifica rezistența în condiții de utilizare intensivă.
În prima etapă a proiectului, camionul va livra piese către divizia responsabilă de producția componentelor din plastic, inclusiv elemente precum spoilere și bare de protecție. Ulterior, procesul de aprovizionare va evolua către livrarea directă la linia de asamblare, utilizând sistemul just-in-time. Acest model de lucru presupune că componentele sunt livrate exact în funcție de necesarul de producție, testând astfel capacitatea tehnologiei de a susține un ritm de aprovizionare constant și precis.
Spre deosebire de vehiculele electrice care utilizează pile de combustie, acest camion folosește un motor cu ardere internă în care hidrogenul funcționează ca combustibil. BMW precizează că această tehnologie generează emisii de CO₂ practic inexistente la nivelul vehiculului, deși impactul ecologic total depinde de metoda de producție a hidrogenului. Compania mizează pe timpii reduși de realimentare și pe posibilitatea de a integra motorul în structurile tehnice și de mentenanță deja existente.
Proiectul este parte din programul de cercetare HyCET, coordonat de BMW Group și finanțat de Ministerul Federal al Transporturilor din Germania. Motorul a fost dezvoltat de DEUTZ, în timp ce operațiunile de transport sunt efectuate de Rudolph Logistics Group. Infrastructura necesară pentru alimentare a fost instalată de TEAL MOBILITY. Testarea urmărește colectarea de date tehnice, operaționale, economice și de mediu pentru a identifica momentele în care camioanele cu hidrogen devin o alternativă viabilă.
Implementarea pe scară largă a acestor soluții de transport depinde însă de disponibilitatea infrastructurii de alimentare cu hidrogen. BMW evaluează această opțiune în paralel cu alte tehnologii de propulsie, luând în calcul distanțele parcurse, costurile implicate, intensitatea utilizării și resursele de infrastructură disponibile. Obiectivul final este de a determina dacă hidrogenul poate fi integrat într-un flux logistic industrial fără a compromite eficiența operațională a fabricilor auto.
Deși tehnologiile de decarbonizare sunt în plină dezvoltare, succesul lor depinde de stabilitatea rețelelor de distribuție. În contextul european, tranziția către combustibili alternativi necesită investiții masive în infrastructură, similar cu modul în care sectorul energetic sau cel al transportului de pasageri se adaptează noilor reglementări de mediu pentru a reduce amprenta de carbon a activităților industriale.