Organizația NewsGuard a semnalat o creștere alarmantă a numărului de știri false care utilizează identitatea și stilul unor instituții media consacrate. Aceste materiale, atribuite unor operațiuni ruse de influență, au fost identificate în număr de aproximativ 906 de la începutul anului 2022. Fenomenul de uzurpare a identității media se bazează tot mai mult pe tehnologia inteligenței artificiale, facilitând crearea de conținut fals care pare extrem de credibil pentru publicul larg.
Analiza realizată de NewsGuard indică faptul că aceste operațiuni vizează în principal mass-media europeană, probabil din cauza sprijinului oferit de aceste țări Ucrainei. În prima jumătate a anului 2026, numărul de reportaje false a crescut spectaculos, atingând 421 de cazuri, comparativ cu doar 44 de astfel de materiale înregistrate anterior. Această evoluție reprezintă o creștere de aproape zece ori față de perioada precedentă, evidențiind o intensificare a campaniilor de dezinformare.
Franța este una dintre cele mai afectate țări, fiind vizată masiv prin uzurparea identității unor instituții de presă. Doar în această vară, au fost difuzate 85 de știri false legate de alegerile prezidențiale din țara galică. Chine Labbé, redactor-șef la NewsGuard, a subliniat că aceste campanii au început cu nouă luni înainte de scrutin, ceea ce indică o strategie de influențare foarte timpurie. Din cele 15 instituții media vizate, 8 aparțin Franței.
Canalul Euronews este cea mai frecventă țintă, cu 82 de reportaje false înregistrate între martie 2023 și septembrie 2026. Alte surse de presă vizate includ Libération, cu 39 de cazuri, revista Charlie Hebdo, cu 35, și agenția Agence France-Presse, cu 20. Printre celelalte instituții media afectate de aceste tactici se numără și BBC, Deutsche Welle și Politico, toate fiind victime ale unor campanii care deturnă logo-uri și identități vizuale.
Operațiunile de dezinformare sunt asociate cu strategii precum „Matriochka”, cea mai răspândită, și „Storm-1516”, care este descrisă ca fiind mai sofisticată prin narațiunile sale complexe. Atacurile folosesc diverse teme, de la acuzații false de pornografie infantilă până la declarații jignitoare inventate, cu scopul de a submina încrederea în mass-media. Tehnologia inteligenței artificiale generative permite acum producerea rapidă de articole și videoclipuri false care imită perfect sursele originale.
Aceste campanii de influență se încadrează într-un context de instabilitate informațională globală, unde tehnologia este utilizată pentru a manipula percepția publică. Uzurparea identității digitale, prin crearea de site-uri cu adrese URL similare cu cele oficiale, reprezintă o metodă avansată de a induce în eroare utilizatorii. Monitorizarea constantă a fiabilității conținutului online rămâne un instrument esențial pentru combaterea acestor operațiuni coordonate de actorii statali.