România ar putea atinge o capacitate de stocare a energiei de minimum 4 GW până la finalul anului viitor, conform estimărilor prezentate de Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA). Această cifră ar reprezenta o dublare a nivelului de putere estimat pentru sfârșitul anului curent, când capacitățile ar putea ajunge la aproximativ 2 GW. În prezent, țara dispune de circa 1 GW de putere instalată în capacități de stocare, fără a include contribuția prosumatorilor.
Lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România, elaborat de RWEA și Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA), a oferit cadrul pentru aceste discuții. Documentul reunește experiențele companiilor și instituțiilor din sector pentru a oferi repere de dezvoltare sustenabilă. Liviu Gavrilă a subliniat că dezvoltarea stocării trebuie să se concentreze pe necesitățile proprii ale sistemului energetic național, evitând o competiție de cifre cu vecinii Bulgaria sau Ungaria.
Un punct critic ridicat de reprezentantul RWEA este impredictibilitatea cadrului de reglementare, care afectează stabilitatea pieței. Problema nu constă doar în modificările legislative, ci și în viteza de adoptare a acestora și în lipsa consultărilor profunde cu piața. Se observă că actualizările de reglementări apar frecvent, adesea fără o analiză suficientă a impactului pe orizontală asupra întregului sector energetic, ceea ce complică planificarea investițiilor pe termen lung.
De asemenea, noul Cod al urbanismului reprezintă o provocare majoră din cauza proceselor de ajustare și a dificultăților de interpretare. Liviu Gavrilă a menționat că lipsa colaborării între instituțiile implicate în procesele de autorizare poate duce la întârzieri semnificative. Într-un sistem în care etapele sunt interdependente, o întârziere la nivelul unei instituții poate dubla durata planificată a întregului proces de autorizare pentru proiectele de energie.
În ceea ce privește stabilitatea prețurilor, atingerea unui nivel de 6-7 GW de putere de stocare, cu o durată de minimum 3-4 ore, ar putea reduce ecartul dintre prețul de gol și cel de vârf. În prezent, această diferență depășește 100 de euro. Deși Bulgaria prezintă statistici de capacitate instalată mai mari, Liviu Gavrilă a precizat că România trebuie să își analizeze propriul mix energetic și perspectivele de consum pentru a dimensiona corect infrastructura de stocare necesară.
Sectorul energiei din România se confruntă cu o perioadă de ajustări legislative și de gestionare a cererii, în contextul în care guvernul prelungește anumite măsuri de susținere. Aceste decizii de politică energetică sunt esențiale pentru menținerea stabilității pieței, în timp ce industria încearcă să atragă capital pentru proiectele de regenerabile și stocare, pe care Liviu Gavrilă le consideră deja mature din punct de vedere al finanțării.