România ar putea atinge o capacitate de stocare de minimum 4 GW de putere până la finalul anului viitor, ceea ce reprezintă o dublare față de nivelurile estimate pentru sfârșitul acestui an. Această prognoză a fost făcută de Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, în contextul lansării celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România. Documentul este lansat de Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA) împreună cu Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA).
Dezvoltarea acestor capacități de stocare trebuie să fie adaptată strict la nevoile sistemului energetic național, fără a urmări o competiție directă cu Bulgaria sau Ungaria. Liviu Gavrilă a subliniat că România trebuie să se concentreze pe propriile aturi, precum mixul energetic și perspectiva climatică. În prezent, țara are aproximativ 1 GW putere instalată în capacități de stocare, cu o prognoză de 2 GW până la finalul anului curent, fără a include stocarea realizată de prosumatori.
Unul dintre principalele obstacole identificate în sectorul regenerabilelor rămâne impredictibilitatea cadrului de reglementare, care afectează stabilitatea investițiilor. Liviu Gavrilă a criticat modul în care sunt adoptate modificările legislative, menționând că acestea apar adesea fără o consultare profundă a pieței sau o analiză a efectelor secundare. Această abordare de a implementa reglementări „pe repede înainte” și a le revizui ulterior pentru corecție creează dificultăți majore pentru dezvoltatorii de proiecte.
Problemele de coordonare între instituții reprezintă, de asemenea, o provocare critică, deoarece întârzierile unei entități se propagă în întregul proces de autorizare. Liviu Gavrilă a menționat că lipsa colaborării între instituții poate duce la dublarea duratei etapelor de planificare. Un exemplu recent este noul Cod al urbanismului, care, deși are o intenție teoretică bună de a reflecta directivele europene, necesită încă clarificări și interpretări pentru a evita blocajele administrative.
În ceea ce privește stabilitatea pieței, un nivel de 6-7 GW de putere, cu o durată de stocare de 3-4 ore, ar putea reduce semnificativ ecartul dintre prețul de gol și prețul de vârf. În prezent, acest ecart depășește 100 de euro, iar o gestionare mai bună a stocării ar putea aduce prețuri mai accesibile consumatorilor. Liviu Gavrilă a precizat că, în ciuda provocărilor, piața de finanțare este matură, existând investitori recurenți și disponibilitate pentru contracte PPA.
Sectorul energiei regenerabile din România se confruntă cu o perioadă de tranziție în care reglementările europene și locale încearcă să armonizeze dezvoltarea infrastructurii cu necesitățile de stabilitate a rețelelor. Actualizarea Codului de Bune Practici reflectă schimbările din fundamentele pieței și contextul internațional, oferind un compendiu de elemente decizionale pentru investitori. Această evoluție este esențială pentru a asigura atât competitivitatea energetică, cât și existența unei cereri constante de energie.