Companiile din România se află în etapa incipientă a adoptării inteligenței artificiale, manifestând un decalaj semnificativ față de Europa Centrală și de Est în ceea ce privește guvernanța și bugetele alocate. Conform studiului PwC „AI in CEE: From strategy to scale”, doar 34% dintre firmele românești dețin o strategie de AI aprobată de conducere sau pregătită pentru implementare în următorii 3-5 ani. Această cifră este considerabil sub pragul de 51% raportat la nivelul regiunii Europa Centrală și de Est.
Interesul pentru această tehnologie este în creștere, însă dificultatea principală constă în transformarea planurilor în investiții concrete. Peste jumătate dintre companiile românești lucrează deja la o strategie de AI pe care intenționează să o finalizeze în următoarele 12 luni, reprezentând cea mai mare pondere din regiune. Totuși, 67% dintre organizațiile din România au alocat mai puțin de 25.000 de euro pentru proiecte de AI și analiză avansată a datelor în ultimele 24 de luni, comparativ cu 37% în Europa Centrală și de Est.
Decalajul de investiții devine și mai pronunțat la nivelul bugetelor de dimensiuni medii. În categoria investițiilor cuprinse între 100.000 și 749.999 de euro, doar 6% dintre companiile românești au alocat astfel de sume, în timp ce în Europa Centrală și de Est ponderea este de 33%. La bugetele de peste 750.000 de euro, procentul rămâne identic, situându-se la 6% atât în România, cât și la nivelul regiunii, indicând o limitare a proiectelor de amploare.
Eficacitatea implementării este o altă zonă de diferențiere, deoarece aproape trei sferturi dintre companiile românești au implementat cu succes cel mult un sfert din proiectele de AI inițiate în ultimele 24 de luni. Aceasta este cea mai ridicată pondere de proiecte nefinalizate din regiune, în comparație cu Europa Centrală și de Est, unde proporția de implementare este de aproape jumătate. În consecință, doar 23% dintre companiile românești obțin toate sau majoritatea beneficiilor așteptate, față de 40% în regiune.
Guvernanța AI reprezintă cel mai critic punct de vulnerabilitate pentru mediul de afaceri din România. Trei sferturi dintre companiile locale nu au nicio formă de guvernanță formală a inteligenței artificiale, în timp ce în Europa Centrală și de Est peste o treime din organizații dispun de astfel de reguli. Mai mult, nicio companie analizată în România nu raportează existența unui model de guvernanță standardizat și aplicat la nivelul întregii organizații, spre deosebire de nivelul regional unde 18% au implementat deja astfel de modele.
Adopția tehnologiilor emergente precum inteligența artificială necesită o structură de business solidă, bazată pe strategie și oameni. În contextul actual, companiile care doresc să treacă de la faza de experiment la utilizarea la scară largă trebuie să prioritizeze integrarea AI în agenda de transformare, consolidarea infrastructurii de date și dezvoltarea guvernanței în paralel cu adopția tehnologică pentru a evita proiectele care rămân doar în faza de pilot.