Industria editorială traversează o perioadă de transformare și controverse din cauza utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale în procesul de creație literară. Creatoarea de conținut Sînziana Mocanu critică această practică, susținând că nicio carte generată prin tehnologie nu poate deține o autenticitate reală. Aceasta a declarat că preferă să citească un text care conține greșeli în detrimentul unuia perfect scris de chatboți, subliniind importanța factorului uman.
Sînziana Mocanu susține că utilizarea inteligenței artificiale în orice formă de artă nu este etică și nu va deveni astfel în viitor. Deși tehnologia va avansa și va putea utiliza metode stilistice mai complexe, nu va putea înlocui experiența umană, care rămâne singurul element distinctiv. În opinia sa, diferențele gramaticale sau stilistice vor deveni din ce în ce mai greu de identificat pe măsură ce algoritmii vor progresa.
În ceea ce privește procesele de traducere, corectură și producere, Sînziana Mocanu menționează că există o discuție aprinsă pe această temă. Totuși, ea consideră că relevanța fenomenului este limitată în prezent de dimensiunea redusă a pieței de carte românească. Această perspectivă vine într-un context în care literatura română este comparată cu cea europeană, fiind menționat faptul că piața locală este destul de mică.
La nivel global, utilizarea AI a generat exemple diverse, de la scriitoarea Rie Kudan, care a recunoscut că 5% din romanul său a fost generat de ChatGPT, până la Coral Hart, ce a publicat peste 370 de cărți asistate de AI în 20 de luni. Această producție masivă a dus la suprasaturarea piețelor online și la o diluare a vânzărilor pentru editurile tradiționale, provocând o reacție mixtă în rândul marilor companii editoriale.
Editurile gestionează acest fenomen prin măsuri variate, de la retragerea unor titluri, cum a făcut Hachette Book Group pentru romanul „Shy Girl” al autoarei Mia Ballard, până la refuzul de a folosi software de detecție. Organizația Authors Guild a avertizat că detectoarele de AI nu sunt întotdeauna precise și că o singură acuzație falsă poate distruge cariera unui autor, recomandând astfel o abordare bazată pe transparență reciprocă.
Reglementarea acestui domeniu a început să apară prin Actul European privind Inteligența Artificială (EU AI Act). Această legislație impune, începând cu august 2026, obligația de a divulga conținutul care a fost generat sau manipulat de inteligența artificială, inclusiv în cazul cărților. Reglementarea are un impact global, aplicându-se oricărui autor care vinde opere către cititorii din Uniunea Europeană, indiferent de locul de rezidență al acestuia.