Situația energetică de la Cernavodă a devenit critică din cauza scăderii debitului Dunării, ceea ce pune sub semnul întrebării posibilitatea repornirii centralei. Comunitatea de specialiști din sectorul energetic este căutată pentru a identifica soluții tehnice aplicabile într-un context în care nivelul apei nu crește. Această problemă afectează direct capacitatea de producție, având în vedere că unitatea asigură aproximativ 20% din energia totală a României, într-un moment în care resursele hidro sunt diminuate.
Reprezentanții Ministerului Energiei au avertizat că centrala nu va putea fi repornită în următoarele 10 zile. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a subliniat că prognozele sunt extrem de îngrijorătoare și a avertizat asupra riscurilor economice. Conform acestor declarații, România trebuie să se pregătească pentru o perioadă dificilă, în care iarna și primăvara anului 2027 ar putea fi marcate de prețuri foarte mari la energia electrică.
Administrația Națională Apele Române confirmă gravitatea situației prin datele privind debitul Dunării. Ana-Maria Agiu, specialist relații publice în cadrul instituției, a explicat faptul că debitul este staționar, la nivelul de 1.250 mc/secundă, o valoare care se află dincolo de orice minim istoric. Pentru comparație, media acestei perioade este de 3.900 mc/secundă, iar prognoza actuală indică o staționare, nu o creștere, ceea ce face ca orice soluție să necesite analize de siguranță extrem de riguroase.
Implementarea unor soluții tehnice pentru repornirea centralei reprezintă o provocare majoră din cauza timpilor necesari. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a menționat că, deși există opțiuni tehnice, procesul de implementare ar putea dura zeci de luni. Această ezecutare lentă vine într-un moment în care consumul de energie crește odată cu intrarea în sezonul rece, iar producția de energie solară, principala sursă actuală, scade semnificativ.
Pe lângă problema debitului, există și incertitudini legate de alte surse de energie necesare pentru acoperirea vârfului de consum. Centralele pe gaz Minitia și Iernut nu au termene ferme de conectare la rețea, iar criza din Orientul Mijlociu a dus la o creștere a prețului gazului față de începutul anului. Această evoluție a costurilor cu gazul va avea un impact direct asupra prețului final al energiei electrice pe piață.
Evoluția sectorului nuclear din România implică și proiecte de modernizare pe termen lung pentru a asigura stabilitatea sistemului. Nuclearelectrica a manifestat intenția de a solicita un împrumut de 800 de milioane de euro de la BEI. Acești fonduri sunt destinați proiectului de retehnologizare a Unității 1 din cadrul Centralei de la Cernavodă, o măsură necesară pentru sustenabilitatea producției de energie nucleară în viitor.