Președintele Donald Trump a emis un ordin executiv prin care ordonă tuturor departamentelor și agențiilor din ramura executivă a Statelor Unite să utilizeze termenul „superintelligence” („superinteligență”) în locul denumirii „artificial intelligence” („inteligență artificială”). Ordinul, intitulat „Inaugurating The Era Of Super Intelligence”, impune aplicarea noii terminologii în corespondența oficială, în comunicările publice, în politicile guvernamentale și în restul documentelor administrației. Această schimbare de nomenclatură este oficializată prin mandatul prezidențial anunțat marți de Casa Albă.
Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri la Casa Albă cu lideri importanți din industria tehnologică, printre care se numără Elon Musk, Sundar Pichai, Mark Zuckerberg, Dario Amodei, Greg Brockman și Jensen Huang. Trump a declarat jurnaliștilor că a schimbat oficial numele, susținând că această decizie a fost susținută de reprezentanți majori ai sectorului. Totodată, președintele a menționat că un document semnat de liderii tehnologici este „obligatoriu din punct de vedere moral”, deși acesta nu este un ordin juridic de tip reglementare.
În paralel cu ordinul prezidențial, liderii companiilor tehnologice au semnat un document separat, intitulat „White House Accord on Super Intelligence”. Acest document de două pagini conține angajamente voluntare privind dezvoltarea în siguranță a sistemelor avansate, fără a impune schimbarea denumirii tehnologiei. Semnatarii, inclusiv CEO-ul Google, Sundar Pichai, și CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, au promis implementarea unor controale interne și a unor procese de verificare pentru a asigura comportamentul sigur al sistemelor. Acordul prevede și întâlniri periodice pentru stabilirea unor standarde de siguranță.
Decizia administrativă vine într-un context de intensă dezbatere politică privind siguranța tehnologică în Statele Unite, în special în contextul alegerilor de la jumătatea mandatului. Un sondaj Quinnipiac indică faptul că 71% dintre alegătorii înregistrați preferă candidați care susțin reguli de siguranță mai stricte pentru dezvoltarea AI. De asemenea, 79% dintre respondenți consideră că siguranța este mai importantă decât menținerea poziției de lider în inovare. Totodată, un procent semnificativ de 73% dintre cetățeni s-ar opune construcției unor centre de date pentru AI în comunitățile lor.
Opinia publică privind gestionarea acestei probleme de către președinte este însă divizată, cu un nivel de dezaprobare ridicat. Conform datelor din sondajul Quinnipiac, doar 25% dintre alegătorii înregistrați aprobă modul în care Donald Trump gestionează problema inteligenței artificiale, în timp ce 58% îl dezaprobă. Deși există îngrijorări legate de necesitatea unor reguli guvernamentale obligatorii, președintele a respins aceste temeri, exprimându-și încrederea în profesioniștii implicați în dezvoltarea tehnologiei. Administrația consideră însă competiția cu China pentru supremația în acest domeniu ca fiind o miză strategică.
Dezvoltarea tehnologiilor avansate și reglementarea lor rămân subiecte de interes global, influențând direct politicile de securitate și economie. În Statele Unite, echilibrul dintre accelerarea inovării și introducerea unor mecanisme de siguranță este un punct central de dispută. Această evoluție tehnologică rapidă obligă administrațiile să reevalueze constant cadrul legislativ pentru a răspunde atât nevoilor de competitivitate economică, cât și cerințelor de siguranță ale electoratului.