Finanțarea europeană dedicată inovației trece printr-o transformare majoră, orientându-se tot mai mult către tehnologiile cu aplicații militare. Această schimbare de paradigmă implică nu doar susținerea industriei de apărare, ci și o redefinire a direcțiilor de cercetare și a modului în care descoperirile științifice sunt utilizate. Procesul de integrare a securității în alegerea proiectelor finanțate din bani publici marchează o nouă etapă în ecosistemul european de inovare.
Datele recente indică o creștere semnificativă a implicării sectorului de apărare în portofoliul Consiliului European pentru Inovare, cunoscut sub numele de EIC. În prezent, aproximativ 20% dintre companiile susținute de acest fond dezvoltă tehnologii cu utilizare atât civilă, cât și militară. Pentru noile investiții planificate pentru anul 2026, ponderea acestor companiile este estimată că va ajunge la circa 35%, ceea ce subliniază rolul strategic al securității.
O decizie crucială a fost luată de Comisia Europeană la data de 17 iunie 2026, când a anunțat deschiderea EIC către tehnologii de apărare și cu dublă utilizare. Instrumentele financiare vor viza domenii precum inteligența artificială, robotica, tehnologiile cuantice și materialele avansate. Companiile eligibile pot accesa granturi de până la 2,5 milioane euro sau investiții în capital de până la 30 milioane euro, în funcție de cadrul programelor aplicate.
Un element central al acestei strategii este lansarea instrumentului EIC STEP Scale Up Defence, care va dispune de un buget de 100 milioane euro pentru anul 2026. Acest fond este destinat companiilor cu produse sau servicii cu aplicație predominant militară, vizând zone precum apărarea aeriană, sistemele antidronă, războiul electronic sau tehnologiile cibernetice. Investițiile vor fi între 10 și 30 milioane euro per companie, pentru un număr de trei până la zece firme.
Această orientare financiară a generat critici din partea mediului academic, în special din partea LERU, Liga Universităților Europene de Cercetare. Organizația a semnalat, încă din aprilie 2025, riscurile ca redirecționarea fondurilor către apărare să afecteze scopul central al programelor de cercetare. LERU a avertizat că bugetele dedicate cercetării fundamentale nu ar trebui să devină o rezervă financiară pentru prioritățile politice imediate, protejând astfel independența științifică.
Contextul geopolitic actual, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a accelerat necesitatea Uniunii Europene de a reduce dependența de tehnologiile externe. Bruxellesul justifică aceste investiții prin vulnerabilitățile identificate și prin fragmentarea actuală a investițiilor europene în domeniul securității. Această realitate forțează o realocare a resurselor către capacități strategice care pot fi utilizate imediat în scopuri de apărare și reziliență.
La nivel macro, Comisia Europeană a propus un buget de 175 miliarde euro pentru programul Horizon Europe în perioada 2028-2034. În paralel, Fondul European pentru Competitivitate include aproximativ 130,7 miliarde euro pentru domenii precum industria de apărare și spațiu. Aceste sume masive arată cât de multă greutate va avea securitatea în viitorul peisaj financiar al cercetării și dezvoltării în Europa.