Belgianul Francis Halzen a fost desemnat marți noul laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, conform anunțului făcut de Secretarul general al Academiei din Stockholm, Ellen Moons. Distincția supremă îi este atribuită pentru cercetările sale de decenii asupra neutrinilor, particule subatomice care traversează materia fără a lăsa urme. Munca sa a permis transformarea gheții de la Polul Sud într-un instrument de măsură masiv, capabil să descifreze misterele universului situat în afara sistemului nostru solar.
Ideea de a utiliza calotele glaciare pentru detectarea acestor particule a fost propusă de Francis Halzen încă din anul 1988. Deoarece neutrinii pot lovi rareori un nucleu atomic, producând o sclipire slabă de lumină, savantul a identificat gheața de la Polul Sud ca fiind mediul ideal. Această zonă oferă o stabilitate necesară și este protejată de cutremure, facilitând astfel captarea semnalelor extrem de slabe emise de aceste particule subatomice omniprezente.
Proiectul a condus la construcția Observatorului IceCube, care a fost finalizat în anul 2011 prin acoperirea unui kilometru cub de gheață cu senzori specializați. Această infrastructură tehnologică a confirmat prezența neutrinilor care provin din afara sistemului solar. Prin înregistrarea continuă a acestor interacțiuni, cercetătorii pot obține informații despre acceleratoare naturale de particule care lansează energie de un milion de ori mai mare decât cea atinsă în laboratoarele de pe Pământ.
Neutrinii de înaltă energie sunt esențiali deoarece își păstrează direcția și energia în spațiu, oferind date directe despre medii cosmice violente. Senzorii din gheață funcționează ca niște receptori pentru aceste fenomene, având potențialul de a dezvălui în viitor procese cosmice complet noi. Această metodă de cercetare permite studierea unor evenimente universale care, altfel, ar rămâne inaccesibile instrumentelor de observare convenționale din cauza intensității lor extreme.
Succesul lui Francis Halzen urmează cercetătorilor americani John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis, care au fost premiați în 2025 pentru studiile asupra tunelării cuantice. Sezonul Nobel din 2026 continuă miercuri, 7 octombrie, cu premiul pentru Chimie, fiind urmat de Literatura și Pace. Programul de premiere se va încheia luni, 12 octombrie, cu distincția pentru Economie, după ce ieri a fost acordat premiul pentru Medicină.
Din anul 1901 până în prezent, au fost acordate în total 119 premii Nobel pentru Fizică. Statisticile indică faptul că doar cinci femei au primit această distincție până în acest moment, printre acestea Marie Curie, fiind prima laureată în 1903. În ceea ce privește vârsta premiilor, cel mai tânăr laureat a fost Lawrence Bragg, la 25 de ani, în timp ce Arthur Ashkin a fost cel mai în vârstă, la vârsta de 96 de ani.