Incendiile de vegetație de mare amploare pot compromite sever capacitatea de producție a parcurilor solare, reducând randamentul panourilor fotovoltaice cu până la 70% în zonele apropiate de focare. Cercetarea, publicată în revista Solar Energy, evidențiază faptul că efectele fumului se extind mult dincolo de zonele afectate direct de flăcări, afectând stabilitatea energetică a regiunilor vecine. Rezultatele studiului subliniază vulnerabilitatea sistemelor de energie regenerabilă în fața evenimentelor climatice extreme.
Specialiștii de la Universitatea New South Wales (UNSW) din Sydney au utilizat date meteorologice istorice și observații din satelit pentru a simula impactul particulelor în suspensie. Această metodologie a permis analizarea modului în care fumul și particulele reduc cantitatea de lumină solară care ajunge la suprafața panourilor. Cercetarea a demonstrat că, în timp ce flăcările reprezintă un pericol direct, fumul transportat de vânt poate diminua producția de energie electrică chiar și la distanțe considerabile.
Analiza a inclus două episoade majore de incendii din Australia pentru a estima pierderile de producție. În timpul perioadei „Vara Neagră” (Black Summer), producția de energie electrică a scăzut cu 70% în zonele situate la aproximativ 50 de kilometri de focare, timp de mai multe zile. În regiunile aflate la peste 150 de kilometri distanță, reducerea a ajuns la 30%, pe măsură ce vântul transporta fumul spre interiorul continentului australian.
Efectele au fost observate și în cazul incendiilor din statul Victoria din 2009, cunoscute sub numele de „Sâmbăta Neagră” (Black Saturday). În acest caz, scăderile estimate au fost mai modeste, înregistrându-se o reducere de aproximativ 18% în apropierea focarelor și de până la 10% în zonele mai îndepărtate. Aceste date confirmă faptul că intensitatea și proximitatea față de incendiu sunt factori critici în determinarea pierderilor de energie.
Pentru a limita aceste pierderi, autorii studiului recomandă integrarea informațiilor despre incendii cu datele privind vânturile și modelarea traiectoriei fumului. Astfel, operatorii parcurilor solare ar putea beneficia de avertizări timpurie pentru a planifica inspecții sau operațiuni de curățare. Shukla Poddar, cercetătoare postdoctorală la UNSW, menționează că incendiile extreme devin tot mai frecvente în regiuni precum Australia, California și sudul Europei.
Evoluția frecvenței incendiilor de vegetație reprezintă o provocare majoră pentru tranziția energetică globală, afectând securitatea furnizării de energie regenerabilă. Pe măsură ce parcurile fotovoltaice ocupă o cotă tot mai mare din mixul energetic, capacitatea de a gestiona riscurile climatice, precum fumul transportat la distanță, devine esențială pentru menținerea stabilității rețelelor electrice și a producției constante de energie.