Administrația Prezidențială a emis vineri, 2 octombrie, o alertă oficială cu privire la distribuția unor imagini manipulate prin intermediul Inteligenței Artificiale pe rețelele de socializare. Acestea, descrise ca fiind de tip pamflet, implică președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, și lideri din regiunea Balcanilor, printre care și Nicușor Dan. Fenomenul a apărut la scurt timp după ce a fost publicată o fotografie reală, realizată în cadrul Adunării Generale ONU de la New York.
Cotroceniul a precizat că aceste imagini false sunt menite să ducă în derizoriu demersurile diplomatice și să genereze o stare de neîncredere în autorități. Obiectivul acestor manipulări digitale pare a fi afectarea veridicității comunicărilor publice oficiale. Administrația a sublipsit faptul că aceste „fake-uri” circulă pe anumite conturi de social media, folosind ca subiect recepția tradițională oferită în onoarea liderilor care au participat la evenimentul de la New York.
Pentru a explica asemănarea vizuală dintre fotografii, Administrația Prezidențială a oferit detalii tehnice privind accesul la eveniment. Cadrul aproape identic al fotografiilor este explicat prin faptul că doar fotograful oficial al Casei Albe a avut acces la acea zonă. Fotografiile reale au fost procesate și eliberate simultan către toate reprezentanțele țărilor participante în cursul aceleiași zile, ceea ce explică uniformitatea cadrelor de la recepție.
Controversa a început după ce Nicușor Dan a postat pe contul său de X, vineri la ora 15:16, o fotografie autentică. În imagine, șeful statului apare alături de Donald Trump și de partenera sa, Mirabela Grădinaru, în contextul participării la Adunarea Generală ONU de acum o săptămână. Postarea a declanșat o serie de reacții critice din partea utilizatorilor, unii susținând că imaginea este rezultatul unor procese de Photoshop.
Utilizatorii de pe rețelele sociale au manifestat diverse opinii, de la acuzații de lipsă de seriozitate a Președinției, până la afirmații că fotografia este o glumă. Unii comentatori au susținut că imaginea este un „maestru al manipulării” sau că este o încercare de a prezenta triumfător un eveniment de acum o săptămână. Criticii au menționat că astfel de acțiuni fac ca România să pară o țară lipsită de seriozitate în fața lumii.
Evoluția acestor incidente subliniază riscurile reprezentate de tehnologiile de generare a conținutului digital în spațiul public. Manipularea imaginilor prin inteligență artificială devine un instrument utilizat pentru a afecta reputația liderilor politici și a crea confuzie în rândul cetățenilor. În contextul global, astfel de dezinformări pot influența percepția asupra relațiilor diplomatice și a legitimității instituțiilor de stat.