Adoptarea inteligenței artificiale de către companii nu afectează direct starea de bine a angajaților, ci acționează prin mecanisme indirecte. Conform unui studiu empiric intitulat „AI and employee wellbeing in the workplace”, publicat în revista „Journal of Business Research” în octombrie 2025, impactul se manifestă prin transformarea rutinei zilnice și a modului de comunicare. Tehnologia schimbă felul în care sarcinile sunt îndeplinite, influențând percepția angajaților asupra propriilor roluri profesionale.
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale generative și a inteligenței artificiale emoționale (IAE) modifică structura organizațiilor și activitățile bazate pe cunoștințe. IAE utilizează tehnologii care interpretează emoțiile prin analiza volumelor mari de date și a învățării automate. Companii precum IBM, Unilever, Microsoft și Softbank utilizează deja capacitățile de analiză a emoțiilor pentru procese de recrutare, dar și pentru monitorizarea implicării și a stării de bine a personalului.
Pe partea de beneficii, AI poate crește resursele disponibile prin automatizarea sarcinilor repetitive și consumatoare de timp. Această optimizare permite angajaților să se concentreze pe activități strategice și creative, oferindu-le mai multă autonomie în luarea deciziilor. De asemenea, tehnologia sprijină procesul decizional prin identificarea unor tipare complexe în date și poate îmbunătăți condițiile ergonomice sau monitorizarea stresului la locul de muncă.
Totuși, integrarea acestor sisteme aduce provocări etice semnificative, în special prin monitorizarea în timp real a performanței și a stării emoționale. Utilizarea unor tehnologii care colectează date la intervale de câteva secunde poate crește nivelul de anxietate și poate afecta viața privată. Prejudecățile algoritmice pot duce la decizii incorecte, reducând sentimentul de control al angajaților asupra activității lor și afectând relațiile profesionale.
Un aspect critic este caracterul de „cutie neagră” al unor sisteme AI, unde procesul de luare a deciziilor rămâne opac. Această lipsă de transparență poate ascunde prejudecăți sub o aparență de obiectivitate științifică, favorizând practici manageriale discriminatorii. Complexitatea sistemelor face dificilă stabilirea responsabilității, deoarece chiar și creatorii tehnologiei pot întâmpina dificultăți în a explica modul exact în care AI ajunge la anumite concluzii.
Evoluția tehnologică în mediul de lucru are loc într-un context economic marcat de transformări structurale. În România, datele oficiale indică o perioadă de ajustări, cu o revizuire a creșterii economice la 0,8% pentru anul 2025. Aceste schimbări macroeconomice subliniază importanța adaptării companiilor la noile standarde de eficiență și competitivitate impuse de digitalizare.