O scrisoare militară trimisă în perioada războaielor napoleoniene a fost descifrată după 217 de ani de la redactare, utilizând tehnologia de inteligență artificială. Documentul a fost transmis de Eugène de Beauharnais, fiul vitreg al lui Napoleon și vicerege al Italiei, către mareșalul francez Auguste de Marmont. Mesajul, care conținea informații strategice despre pozițiile armatelor franceze și aliate, fusese codificat pentru a proteja datele militare în cazul în care acestea ar fi fost interceptate de inamicii Franței.
Inginerul în inteligență artificială Carter Church, de la compania de securitate cibernetică SentinelOne, a utilizat modelul GPT-6 Astra pentru a aborda acest cifru rămăs nedescifrat. Procesul de rezolvare a durat mai puțin de șase ore, după ce modelul a primit o singură instrucțiune și o imagine a documentului. Singura variantă disponibilă publică pentru analiză a fost o scanare de slabă rezoluție, care fusese publicată anterior într-o revistă a armatei franceze în anul 1969.
Structura mesajului era una complexă, fiind compusă din aproximativ 1.300 de semne care utilizau 155 de simboluri diferite. Sistemul de codificare era de tip homofonic, o metodă prin care literele frecvente puteau fi reprezentate prin mai multe simboluri distincte, fapt ce îngreuna considerabil procesul de descifrare manuală. GPT-6 Astra a reușit să transcrie textul și a identificat un tabel realizat de istoricul criptologiei Daniel Tant, care explica semnificația a 33 de simboluri dintr-un vechi sistem de codificare.
Conținutul scrisorii îi prezenta mareșalului Marmont pozițiile trupelor și numele comandanților, oferindu-i totodată un îndemn să nu se lase intimidat de forțele întâlnite. Deși rezultatul este semnificativ, descifrarea nu a scos la iveală secrete istorice noi, deoarece istoricii cunoșteau deja conținutul prin corespondența originală dintre Napoleon și Eugène de Beauharnais. Această corespondență a servit, însă, drept instrument esențial pentru verificarea succesului obținut de inteligența artificială în acest experiment.
Specialiștii consideră că acest succes reprezintă un precedent important pentru cercetarea istorică, comparând capacitatea inteligenței artificiale cu celebra „Piatră din Rosetta”. Dacă această metodă poate fi aplicată documentelor cu conținut necunoscut, inteligența artificială ar putea rezolva mesaje istorice rămase nerezolvate timp de sute de ani. Carter Church a precizat că, deși cifrul nu era imposibil de spart prin metode tradiționale, rezolvarea lui ar fi necesitat mult timp și expertiză din multiple domenii.
În domeniul criptologiei, descifrarea unor mesaje vechi reprezintă o provocare majoră de securitate și interpretare istorică. Procesul de decodare a textelor istorice necesită adesea corelarea unor baze de date lingvistice cu modele matematice complexe. Succesul acestui experiment demonstrează că integrarea modelelor de limbaj avansate cu datele istorice poate accelera descoperirea unor informații care au rămas ascunse în arhivele militare timp de secole întregi.