Utilizarea inteligenței artificiale în sistemele medicale poate oferi soluții concrete pentru provocările de personal și resurse limitate din România. Conform studiului Future Health Index 2026, realizat de Philips, tehnologia AI permite medicilor să gestioneze un volum mai mare de pacienți. Aproximativ 50% dintre profesioniștii din sănătate raportează că AI le-a crescut capacitatea de lucru, cu o creștere medie de 8 pacienți suplimentari pe săptămână, oferind în același timp o eficientizare a fluxurilor de lucru pentru 71% dintre respondenți.
Eficiența tehnologiei se reflectă și în reducerea timpului administrativ, un factor critic pentru prevenirea epuizării profesionale. Aproape jumătate dintre participanții la studiu au raportat economii de cel puțin 132 de ore pe an, ceea ce echivalează cu peste trei săptămâni de muncă. Din acest motiv, 50% dintre clinicieni susțin că AI le-a îmbunătățit echilibrul dintre viața personală și cea profesională, în timp ce 49% declară că se simt mai puțin stresați, iar 47% fac mai puține ore suplimentare sau duc mai puțină muncă acasă.
În România, sistemul de sănătate se confruntă cu un deficit sever de personal, mulți absolvenți și specialiști alegând să lucreze în străinătate. Datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arătau că, la 31 decembrie 2025, existau 1.055 de localități cu lipsă de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor. În acest context, 75% dintre cei din studiul Future Health Index 2026 consideră că AI poate reduce diferențele de calitate și poate îmbunătăți accesul medical în zonele rurale sau subdeservite.
Din perspectiva pacienților, tehnologia promite o îmbunătățire a accesului la îngrijire, în special în mediul rural, unde 56% dintre respondenți cred că AI va ajuta. De asemenea, 58% consideră că poate facilita asistența medicală pentru persoanele care întâmpină dificultăți de acces. La nivel global, 60% dintre pacienți susțin că AI generativ i-a ajutat să recunoască momentul oportun pentru a consulta un medic, oferindu-le ghidaj către opțiunea de îngrijire cea mai potrivită pentru situația lor.
Integrarea acestor tehnologii este susținută și de inițiative guvernamentale, precum memorandumul privind operaționalizarea spitalelor complet inteligente adoptat în octombrie 2024. Acest plan prevede utilizarea telemedicinei, a automatizării, a sistemelor Big Data și a inteligenței artificiale în deciziile clinice, alături de integrarea dosarului electronic al pacientului. Această direcție de digitalizare vizează eliminarea fragmentării informațiilor medicale, transformând AI-ul dintr-un instrument izolat într-un „strat cognitiv” care reunește date din fișe medicale, imagistică și istoricul clinic.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o presiune financiară majoră, având cele mai mici cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. În 2023, suma a fost de 1.800 de euro per cap, ajustată la puterea de cumpărare, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din media UE de 3.832 de euro. De asemenea, cheltuielile pentru sănătate în România reprezintă doar 5,8% din PIB, comparativ cu media europeană de 10%, fapt ce limitează resursele disponibile pentru modernizare.