Utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale este considerată o amenințare cu potențial de extincție la adresa umanității, comparabilă cu un conflict nuclear. Această concluzie provine dintr-un studiu elaborat de un grup de oameni de știință convocați de revista științifică britanică The Lancet. Cercetătorii au analizat sute de riscuri posibile, utilizând date istorice și analize de risc colectate din 204 țări și teritorii diferite, pentru a evalua impactul asupra sănătății globale.
Pe lângă inteligența artificială și războiul nuclear, studiul identifică alte 15 probleme care pot pune în pericol viețile oamenilor. Printre acestea se numără obezitatea, nivelul scăzut de educație și inegalitatea veniturilor, care afectează sănătatea la nivel global. Experții avertizează că, dacă tendințele actuale nu sunt oprite, aceste 17 amenințări catastrofale ar putea duce împreună la pierderea a zeci de miliarde de ani de viață sănătoasă pentru populația lumii.
Impactul utilizării malefice a inteligenței artificiale este unul masiv, prevenirea acesteia putând salva până la 10,4 miliarde de ani de viață sănătoasă până în anul 2100. În același timp, evitarea unui conflict nuclear ar putea salva 133 de milioane de vieți și ar putea preveni pierderea a 9,35 miliarde de ani de viață cu boli sau dizabilități. Obezitatea rămâne însă factorul care ar putea genera cel mai nesănătos trai, putând cauza 23,1 miliarde de ani de viață cu probleme de sănătate.
Schimbările climatice și poluarea mediului sunt deja considerate amenințări urgente și catastrofale. Autorii raportului subliniază că limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8°C, în loc de 4,4°C, ar putea proteja 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă de pericolele cauzate de poluarea aerului și căldura extremă. Christopher JL Murray, directorul Institutului pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății de la Universitatea din Washington, a declarat că deciziile liderilor de astăzi vor determina bunăstarea următoarelor generații.
Pentru a combate aceste riscuri, experții propun crearea unor sisteme de sănătate dedicate previziunii, prevenirii și protecției. Se recomandă creșterea investițiilor în instrumente precum vaccinurile, antibioticele, tratamentele pentru obezitate și tehnologiile climatice. De asemenea, cercetătorii solicită instituționalizarea monitorizării riscurilor prin crearea unui mecanism numit Monitorul The Lancet pentru sănătate mondială în secolul al XXI-lea, pentru a aborda eficient amenințările identificate.
Analiza riscurilor globale de sănătate și a stabilității politice face parte dintr-un cadru de monitorizare complex, în care deciziile economice și tehnologice au repercusiuni directe asupra demografiei. Studiile de acest tip sunt esențiale pentru guvernele și organizațiile internaționale care trebuie să planifice investițiile în infrastructură și sănătate publică. Fără o intervenție preventivă, costurile sociale și economice ale acestor amenințări vor crește exponențial pe parcursul secolului curent.