Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, susține că economiile emergente se confruntă cu o tranziție obligatorie către un nou model de dezvoltare, definit ca economie binară. În acest nou sistem, o parte tot mai mare din valoarea produselor nu mai provine din materia fizică sau din forța de muncă utilizată, ci din informație, algoritmi, proprietate intelectuală și tehnologia încorporată. Implementarea modelelor AI și dezvoltarea tehnologică nu mai sunt opțiuni, ci elemente fundamentale pentru a avansa în ierarhia internațională.
Conform analizei prim-viceguvernatorului BNR, avantajele competitive bazate pe costuri salariale reduse sau pe accesul la resurse naturale sunt extrem de fragile. Deși o țară poate concura temporar prin aceste mecanisme, salariile tind să crească odată cu dezvoltarea economică, conform efectului Balassa – Samuelson, iar diferențele de cost pot fi replicate ușor de alte economii. Avantajul greu de reprodus este cel bazat pe cunoaștere-inovare, capital uman cu abilități specifice și tehnologie.
Leonardo Badea subliniază că țările din grupul economiilor avansate urmăresc ocuparea segmentelor din lanțurile globale de valoare care oferă marje ridicate. Aceste segmente includ cercetare și dezvoltare, software, semiconductori, biotehnologie, robotică, inteligență artificială, industria aerospațială și tehnologii energetice avansate. Pentru succes, nu este suficient să produci în cantități mari, ci contează tipul de produs, tehnologia utilizată și nivelul de cunoaștere încorporat în ceea ce se produce.
Dezvoltarea inteligenței artificiale poate amplifica mecanismele care susțin productivitatea pe termen lung, permițând unei economii să obțină mai mult din aceleași resurse. În acest context, investițiile în cercetare-inovare și educație sunt esențiale pentru crearea unui cerc virtuos care permite trecerea la o creștere bazată pe surplus de productivitate. Prim-viceguvernatorul distinge între creșterea extractivă, cea sustenabilă și cea generatoare, care are un efect multiplicator asupra capacității de a produce prosperitate în viitor.
În ceea ce privește impactul asupra pieței muncii, Leonardo Badea menționează că rezultatele depind de viteza automatizării versus ritmul acumulării capitalului. Dacă automatizarea este lentă, acumularea de capital poate susține cererea pentru activitățile umane și creșterea salariilor. Totuși, dacă procesul este prea rapid, munca poate deveni relativ abundentă față de sarcinile rămase, ceea ce ar putea duce la scăderea salariilor chiar înainte de automatizarea completă. Este o nouă frontieră a cunoașterii.
Evoluția tehnologică și adoptarea inteligenței artificiale reprezintă o etapă majoră de dezvoltare, succedând revoluțiilor agricole, industriale și digitale. Această nouă eră marchează trecerea către o economie digitalizată unde frontiera nu mai este doar geografică, ci se concentrează pe inteligență și informație. Această transformare structurală va impune o viteză de evoluție diferită de cea obișnuită, influențând direct modul în care națiunile își gestionează resursele și capitalul uman.