Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, susține că societatea traversează o schimbare de paradigmă profundă, marcată de capacitatea de a transforma cunoașterea în tehnologie și productivitate. Această nouă etapă de dezvoltare este construită pe infrastructura formată din inteligență artificială, robotizare, calcul cuantic și digitalizarea economiei. Procesul este susținut de un principiu fundamental: reprezentarea, procesarea și transmiterea informației prin combinații binare de 0 și 1.
Această evoluție duce la apariția unei economii binare, în care valoarea nu mai provine preponderent din materia fizică sau din forța de muncă tradițională. În acest nou model, o parte tot mai mare din valoarea produselor este determinată de informație, algoritmi, proprietate intelectuală și tehnologia încorporată. Pentru economiile emergente, implementarea modelelor de AI și dezvoltarea tehnologică nu mai sunt opțiuni, ci elemente fundamentale pentru a avansa în ierarhia internațională și a evita capcana venitului mediu.
Impactul tehnologiei asupra productivității totale a factorilor (TFP) este un subiect de analiză economică intensă. Citând modelul bazat pe sarcini al lui Acemoglu, Leonardo Badea menționează estimări privind o creștere cumulată a TFP de aproximativ 0,66% pe parcursul a zece ani. Aceasta ar putea însemna o contribuție suplimentară de 0,064 puncte procentuale pe an la creșterea TFP, efectul asupra PIB-ului putând fi chiar mai mare datorită reacției investițiilor și acumulării de capital.
Transformarea pieței muncii poate genera atât un efect de înlocuire (displacement effect), cât și unul de reîntregire (reinstatement effect). În timp ce automatizarea poate reduce cererea pentru anumite tipuri de muncă, pot apărea noi sarcini în care factorul uman păstrează un avantaj comparativ. În scenariile de dezvoltare a inteligenței artificiale generale (AGI), viteza de automatizare față de ritmul acumulării de capital va determina dacă salariile vor crește sau dacă munca va deveni relativ abundentă.
Competitivitatea unei țări nu mai poate fi susținută doar prin costuri salariale reduse sau resurse naturale, deoarece aceste avantaje sunt fragile și ușor de replicat. Succesul economic depinde de ocuparea segmentelor de înaltă valoare din lanțurile globale, precum cercetarea și dezvoltarea, software-ul, semiconductorii sau robotica. Avantajul sustenabil este cel bazat pe cunoaștere-inovare, capital uman specializat și tehnologie, elemente care permit generarea unui surplus de productivitate.
În teoria economică, progresul tehnologic a fost tratat istoric ca un factor exogen, însă modelele de creștere endogenă pun accent pe idei și capital uman. Leonardo Badea introduce distincția între creșterea extractivă, cea sustenabilă și cea generatoare, aceasta din urmă având un efect multiplicator asupra prosperității viitoare. O economie poate atinge o creștere rapidă prin automatizarea proceselor de producție și cercetare, modificând radical ponderile veniturilor între capital și muncă.
context_missing: true