Leonardo Badea a subliniat faptul că ne aflăm într-o perioadă de schimbare de paradigmă, marcată de transformări tehnologice profunde. Guvernatorul a menționat că inteligența artificială, robotizarea, calculul cuantic și digitalizarea economiei formează infrastructura unei noi etape de dezvoltare. Această evoluție reprezintă o nouă frontieră a cunoașterii, care urmează să modifice modul în care producem și definim valoarea economică, accelerând viteza de dezvoltare a societății.
Conform analizei, asistăm la trecerea către o economie binară, în care valoarea nu mai provine preponderent din materia fizică sau forța de muncă. Într-un astfel de model, elementele fundamentale sunt informația, algoritmii, proprietatea intelectuală și tehnologia încorporată în produse. Pentru economiile emergente, implementarea modelelor AI și dezvoltarea tehnologică nu mai sunt opțiuni, ci necesități critice pentru a evita capcana venitului mediu și pentru a avansa în ierarhia internațională.
Impactul asupra productivității este un subiect de dezbatere, cu estimări care variază semnificativ. Un model bazat pe sarcini, prezentat de Acemoglu, estimează o creștere cumulată a productivității totale a factorilor de aproximativ 0,66% pe parcursul a zece ani. Totuși, efectul asupra PIB-ului ar putea fi mult mai mare datorită reacției investițiilor. Pe de altă parte, scenariile legate de inteligența artificială generală (AGI) propuse de Korinek și Suh indică posibilități mult mai radicale.
În cadrul simulărilor pentru scenariul AGI, tranziția tehnologică ar putea conduce la creșteri ale producției de peste zece ori într-un interval de aproximativ două decenii. Această evoluție depinde de viteza progresului tehnologic și de capacitatea de automatizare. Totuși, această transformare aduce și riscuri pentru piața muncii, deoarece automatizarea rapidă poate face ca munca să devină abundentă, ducând la scăderea salariilor înainte de atingerea automatizării complete.
Leonardo Badea a evidențiat că avantajele bazate pe costuri salariale reduse sau resurse naturale sunt fragile și ușor de replicat. Avantajul competitiv real provine din cunoaștere, inovare și capital uman specializat. Țările avansate vizează segmente de înaltă marjă, precum software-ul, semiconductorii, robotica și biotehnologia. Succesul economic depinde de capacitatea de a genera o creștere de tip „generator”, care să producă prosperitate prin efecte de multiplicare în viitor.
Evoluția tehnologică este un motor istoric al economiei, similar cu introducerea motorului cu aburi sau a electricității. În teoria creșterii economice, progresul tehnologic a fost considerat un factor exogen în modelele clasice, însă teoriile moderne pun accent pe idei și capital uman. În prezent, integrarea AI în procesele de cercetare și producție poate transforma rata de creștere a output-ului, chiar dacă ponderea veniturilor care revin muncii ar putea scădea.