Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR, a declarat că societatea intră într-o nouă etapă de dezvoltare, marcată de epoca inteligenței artificiale și a robotizării. După revoluțiile agricole, industriale și digitale, noua frontieră este definită de inteligență, informație și cunoaștere. Această schimbare de paradigmă este strâns legată de capacitatea umană de a transforma cunoașterea în tehnologie, iar tehnologia, la rândul ei, în productivitate concretă.
Conform declarațiilor, asistăm la tranziția către o economie binară, bazată pe procesarea digitală a informației prin combinații de 0 și 1. Într-un astfel de model, o parte tot mai mare din valoarea produselor nu mai provine din materia fizică sau din forța de muncă tradițională. Valoarea este generată în principal din algoritmi, proprietate intelectuală, informație și tehnologia încorporată în produsele finale.
Evoluția tehnologică, exemplificată prin arhitectura Transformer dezvoltată de cercetătorii Google, permite procesarea eficientă a textului, imaginilor și a altor date nestructurate. Această capacitate de a asista sau automatiza activități cognitive extinde impactul tehnologiei asupra proceselor de producție. Integrarea acestor instrumente poate influența direct productivitatea totală a factorilor, volumul producției și cererea pe piața muncii.
Impactul asupra economiei depinde de echilibrul dintre efectul de înlocuire a muncii și apariția unor noi sarcini. În timp ce automatizarea poate reduce cererea pentru anumite ocupații, ea poate genera și noi roluri în care munca umană păstrează un avantaj comparativ. Scenariile privind inteligența artificială generală (AGI) sugerează că viteza de automatizare va determina dacă salariile vor crește sau dacă munca va deveni relativ abundentă.
Pentru a evita capcana venitului mediu, economiile emergente trebuie să implementeze modele de AI și dezvoltare tehnologică. Avantajul competitiv nu mai poate fi susținut doar prin costuri salariale reduse sau resurse naturale, deoarece acestea sunt fragile. Succesul pe termen lung depinde de ocuparea segmentelor de înaltă valoare, precum cercetarea și dezvoltarea, software-ul, semiconductorii, robotica și serviciile sofisticate.
Din punct de vedere macroeconomic, progresul tehnologic este motorul creșterii economice pe termen lung. În cadrul economiilor moderne, investițiile în educație și cercetare-inovare sunt esențiale pentru crearea unui cerc virtuos de productivitate. Această abordare permite trecerea de la o creștere extractivă la o creștere generatoare, care produce prosperitate prin efecte de multiplicare care se propagă în viitor.