Un studiu recent publicat de Edge Institute relevă o utilizare extinsă a inteligenței artificiale în rândul liceenilor din România. Cercetarea, realizată pe un eșantion de 3.033 de elevi cu vârste între 14 și 20 de ani, indică faptul că 98% dintre respondenți au utilizat instrumente bazate pe AI. De asemenea, 84% dintre acești tineri recunosc că apelează la tehnologie cel puțin o dată pe săptămână pentru activitățile lor școlare.
Activitățile principale pentru care elevii utilizează aceste tehnologii includ căutarea de idei sau informații, proces realizat de 75% dintre participanți. Rezolvarea temelor este efectuată de 50% dintre liceeni, în timp ce rezumarea textelor sau a lecțiilor este utilizată de 47%. Totodată, 44% dintre elevi folosesc inteligența artificială pentru traducerea textelor, ceea ce arată o diversitate mare în modul de aplicare a acestor instrumente digitale.
Un aspect critic evidențiat de cercetare este lipsa de rigoare în procesul de verificare a datelor. Aproximativ 46% dintre elevii care folosesc AI pentru școală admit că preiau informațiile generate fără a le controla. Mai grav, 21% dintre respondenți au declarat că au predat lucrări care conțineau surse inexistente sau informații inexacte, ceea ce subliniază o conștientizare redusă a limitărilor tehnologiei actuale.
Atitudinea liceenilor față de etica utilizării AI este una permisivă, cu 69% dintre participanți considerând că este acceptabil să folosească aceste instrumente pentru anumite materii. Un segment de 40% nu vede nicio problemă în utilizarea AI pentru scrierea eseurilor sau a referatelor pe care le predă ca fiind proprii. În plus, 35% dintre tineri consideră acceptabil ca un program de inteligență artificială să realizeze întregul proiect școlar în locul lor.
Sistemul de educație pare să nu fie pregătit pentru această tranziție tehnologică, lipsind reguli clare în școli. Doar 29% dintre elevi au declarat că există reguli precise privind utilizarea AI, în timp ce 21% au menționat absența totală a unor reglementări. De asemenea, doar 21% dintre liceeni au învățat despre inteligența artificială în cadrul unei materii școlare, iar doar 15% au primit ghidare de la un profesor.
Această utilizare informală, de tip „de jos în sus”, contrastează cu procesele de digitalizare anterioare din educația românească, care au fost impulsionate prin investiții în laboratoare TIC și platforme de e-learning. În timp ce digitalizarea a fost gestionată prin infrastructură, inteligența artificială se răspândește prin utilizarea sa directă de către elevi, fără un cadru legislativ sau educațional care să ghideze acest proces de învățare.