Inteligența artificială nu posedă conștiință și nu are capacitatea de a distruge omenirea prin propria voință, a explicat Marius Leordeanu, profesor de Computer Science la Universitatea Politehnica din București (UPB). Expertul a subliniat că sistemele actuale funcționează fără un trup fizic și fără un instinct de supraviețuire, elemente esențiale pentru conștiință. Riscul real identificat de acesta este delegarea capacității de decizie și a gândirii către aceste tehnologii, ceea ce poate duce la o pierdere a capacității umane de analiză.
Explozia actuală a tehnologiei nu se datorează unor concepte teoretice noi, deoarece rețelele neurale sunt prezente încă din anii 1950. Succesul recent provine din întâlnirea dintre algoritmi și o putere hardware masivă, combinată cu un volum uriaș de date. Modele precum ChatGPT funcționează prin prezicerea următorului cuvânt și asimilarea de tipare, oferind răspunsuri fluente fără a avea un model logic al lumii fizice. Astfel, faptul că un sistem vorbește fluent nu înseamnă că acesta gândește coerent.
Promovarea conceptului de inteligență artificială generală (AGI) este alimentată de interese economice și politice, conform lui Marius Leordeanu. Companiile tind să ignore necesitatea de a testa siguranța sistemelor pentru a nu pierde competitivitatea în fața rivalilor. Dacă un lider de companie decide să încetinească dezvoltarea din motive etice, riscă să fie depășit de competitori care accelerează procesul. Din acest motiv, expertul consideră că este imperativă existența unor cadre legislative robuste, precum cele din Uniunea Europeană.
Sistemele de tip large language model (LLM) prelucrează un număr finit de cuvinte și nu interacționează cu mediul fizic brut sau cu necesitatea de a gestiona limitările de energie. Conștiința umană este strâns legată de vulnerabilitatea corpului și de instinctul de supraviețuire, fiind o reacție la realitatea fizică. Inteligența artificială nu are voința de a trăi, deci nu poate avea intenția de a pune în pericol omenirea. Pericolul major este transformarea oamenilor în utilizatori leneși care nu mai înțeleg codul sau procesele.
În ceea ce privește mediul academic local, cercetarea în domeniul AI din România traversează o perioadă de accelerare sănătoasă. Specialiștii români publică lucrări științifice la conferințe globale de prestigiu, la același nivel cu marile laboratoare internaționale. Totuși, există o dificultate în transformarea inovațiilor academice și a prototipurilor în produse comerciale scalabile. Această lipsă de convertire a ideilor în produse de piață este frecvent cauzată de un complex de inferioritate și de evaluări subiective la nivel european.
Dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială se înscrie într-un context global de competiție intensă între marile puteri economice. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să impună reglementări stricte pentru a asigura siguranța utilizatorilor, alte regiuni precum SUA sau Asia adoptă adesea abordări mai permisive pentru a stimula inovația și profitul. Această divergență legislativă influențează modul în care companiile globale gestionează riscurile tehnologice și etice ale noilor sisteme de calcul.