Ministerul Energiei pregătește noi instrumente prin care sprijinul public să fie direcționat către serviciile esențiale pentru sistemul energetic. Obiectivul este ca finanțarea să nu mai vizeze doar construcția de noi capacități, ci și funcțiile pe care acestea le aduc rețelei, precum inerția, stabilitatea și adecvatea funcționare. Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei, a oferit detalii despre această direcție în cadrul unui atelier organizat de RWEA și RPIA.
O componentă centrală a noilor măsuri vizează implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru hidrocentralele cu acumulare prin pompaj. Sorin Elisei a explicat faptul că ministerul analizează modul în care o unitate poate fi recompensată pentru contribuția sa efectivă la stabilitatea sistemului. Criteriile de sprijin ar putea include oferirea de inerție și menținerea stabilității rețelei, depășind simpla oportunitate de a cumpăra sau vinde energie în momente diferite.
Noua abordare vizează corectarea limitelor actuale ale pieței energetice, unde disponibilitatea tehnică a unei centrale nu garantează producția în momentele critice. Deoarece participarea la piață este voluntară, deciziile de operare sunt influențate de profitabilitatea unităților. Din acest motiv, este necesar un mecanism care să ofere motivație economică proprietarilor pentru a pune resursele la dispoziție atunci când sistemul are nevoie de adecvare, recompensând explicit serviciile utile.
În procesul de identificare a acestor necesități tehnice, Transelectrica ar putea juca un rol fundamental în administrarea mecanismelor asociate. Sorin Elisei a subliniat că deciziile de investiții depind de cadrul de reglementare și de instrumentele economice, ceea ce impune o coordonare strânsă între instituții, inclusiv cu Ministerul Finanțelor. Planificarea trebuie să includă reziliența rețelelor și gestionarea strategică a resurselor hidro, care au și alte utilizări.
Schimbările climatice trebuie integrate direct în politica energetică, deoarece acestea influențează direct producția hidro, consumul și necesarul de capacități de rezervă. Sorin Elisei a susținut că România are nevoie de o capacitate instituțională sporită și a sugerat necesitatea unui minister al energiei și schimbărilor climatice. Modelele de evaluare trebuie calibrate la particularitățile României, incluzând date despre hidraulicitate, perioade de mentenanță și posibilitatea de a importa energie.
Evoluția piețelor de energie și a resurselor de combustibil rămâne un subiect de monitorizare constantă în contextul geopolitic actual. În timp ce deciziile internaționale pot influența prețurile la nivel global, stabilitatea sistemului energetic intern depinde de mecanismele de flexibilitate și de infrastructura de rețea. Integrarea riscului climatic în deciziile energetice devine astfel un pilon esențial pentru asigurarea securității furnizării în perioada de tranziție.