Procesul de înlocuire a tehnologiei într-o instituție bancară aflată în plină activitate este comparat cu schimbarea motorului unei mașini care rulează cu o viteză de 200 km/h. Cosmin Moldoveanu, CTO în cadrul Data Core Systems, a subliniat la evenimentul Future Banking Summit că băncile se confruntă cu decizii critice între construirea unei instituții noi, pe sisteme moderne, sau migrarea de la infrastructura existentă către un sistem care va funcționa în paralel cu cel actual.
În trecut, criteriul principal pentru adoptarea unor tehnologii noi era maturitatea acestora, băncile preferând soluții care să fie pe piață de cel puțin trei-patru ani pentru a asigura robustețea. Totuși, ritmul de creștere exponențială al sectorului bancar nu mai permite acest tip de așteptare. O abordare ideală, dacă resursele financiare permit, este lansarea unei bănci noi, construită de la zero pe principii moderne, cu sisteme capabile să susțină creșterea și cu echipe de angajați noi.
Alternativa pentru instituțiile care nu pot opta pentru o bancă nouă este dezvoltarea unui sistem nou în paralel cu cel vechi. Această metodă poate degenera într-un proiect de tip „Big Bang”, unde trecerea bruscă de la un sistem la altul poate duce la erori grave. Deși instituțiile bancare mari și mature tind să aleagă acest model de implementare masivă, specialistul avertizează că principalele obstacole nu sunt de natură tehnologică, ci țin de rezistența oamenilor la schimbare.
Cosmin Moldoveanu susține că riscul uman reprezintă o amenințare mai mare pentru succesul proiectelor decât riscul IT propriu-zis. Pentru a reduce incidențele, acesta recomandă fragmentarea modernizării pe linii de business și produse, evitând schimbarea întregului sistem dintr-o singură etapă. Este esențial ca echipele să fie pregătite pentru perioada dificilă în care trebuie să mențină produsele vechi, să pregătească tranziția și să opereze ambele sisteme simultan.
Securitatea cibernetică trebuie integrată încă din prima fază a procesului de modernizare pentru a evita vulnerabilitățile neidentificate. Spre deosebire de incidentele operaționale, unde impactul și costurile sunt ușor de cuantificat, atacurile cibernetice pot crea o „ceață informațională”. Într-o astfel de criză, decidenții sau CEO-ii se pot vedea în situația de a lua decizii critice fără a avea date clare, motiv pentru care pregătirea pentru reacția post-atac este acum indispensabilă.
Sectorul financiar trece printr-o perioadă de transformare digitală accelerată, în care reziliența sistemelor este monitorizată strict de autorități. Modernizarea infrastructurii nu este doar o necesitate de eficiență, ci și o măsură de protecție împotriva atacurilor cibernetice tot mai sofisticate. Instituțiile trebuie să echilibreze nevoia de inovație rapidă cu necesitatea de a menține continuitatea serviciilor pentru clienți și securitatea datelor acestora.