Tehnologia inteligenței artificiale permite crearea unor copii digitale extrem de convingătoare ale oamenilor reali, generând riscuri majore de fraudă și furt de identitate. Deepfake-urile pot fi utilizate pentru compromiterea reputației sau distribuirea de imagini intime fără consimțământ. În acest context, Uniunea Europeană și state precum Danemarca caută soluții legislative pentru a defini limitele dintre posibilitățile tehnologice și dreptul la identitate al fiecărui individ.
Raportul Entrust pentru 2026, care a analizat peste un miliard de verificări de identitate în 195 de țări, evidențiază gravitatea situației. Aproximativ una din cinci tentative de fraudă biometrică implică utilizarea deepfake-urilor, în timp ce tentativele bazate pe selfie-uri falsificate cu ajutorul AI au crescut cu 58% într-un singur an. Aceste cifre subliniază vulnerabilitatea sistemelor de securitate în fața noilor metode de manipulare digitală.
Din 2 august 2026, vor intra în vigoare obligațiile de transparență prevăzute de AI Act la nivelul Uniunii Europene. Furnizorii de sisteme care generează sau modifică imagini, texte, înregistrări video sau audio vor fi obligați să asigure recunoașterea conținutului ca fiind manipulat artificial. În cazul deepfake-urilor, utilizatorii trebuie să informeze clar publicul despre natura artificială a conținutului, cu excepția anumitor opere artistice, satirice sau de ficțiune.
Danemarca propune o abordare mai strictă prin modificarea legislației privind drepturile de autor pentru a oferi protecție suplimentară. Proiectul, bazat pe un acord politic din iunie 2025, vizează protejarea trăsăturilor fizice și a vocii împotriva distribuirii neautorizate. Spre deosebire de simpla etichetare a conținutului, această măsură ar oferi persoanelor un temei juridic pentru a cere eliminarea reproducerilor digitale realizate fără acordul lor.
Impactul psihologic asupra victimelor este profund, manifestându-se prin pierderea sentimentului de control asupra propriei identități. Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, avertizează că utilizarea chipului sau a vocii pentru a transmite mesaje neautentice poate genera un sentiment de neputință. De asemenea, apare fenomenul „avantajului mincinosului”, prin care tehnologia poate fi folosită pentru a contesta și înregistrări autentice, sub pretextul că ar fi fost create cu AI.
Evoluția acestor tehnologii de manipulare digitală are deja un impact vizibil asupra securității și societății. În perioada recentă, datele oficiale și raportările de monitorizare indică o creștere a complexității atacurilor cibernetice, necesitând o adaptare rapidă a cadrelor juridice pentru a proteja integritatea datelor biometrice ale cetățenilor în mediul online.