România are nevoie de o accelerare a investițiilor în infrastructura de hidrogen, precum și în domeniile de cercetare și inovare, pentru a transforma cadrul legislativ actual în proiecte concrete. Această perspectivă a fost oferită de Oana Özmen, avocat și fost deputat, în cadrul Forumului Gazelor Naturale organizat de Financial Intelligence. Ea a subliniat importanța sprijinirii decarbonizării industriei prin dezvoltarea tehnologiilor necesare acestui proces de tranziție energetică.
Oana Özmen a evidențiat faptul că resursele de gaze naturale ale României trebuie valorificate în paralel cu dezvoltarea noilor tehnologii energetice. Fostul deputat a menționat că hidrogenul și biocombustibilii pot reprezenta o alternativă viabilă, însă dezvoltarea unei rețele de transport este esențială pentru succes. Ea a solicitat autorităților publice să ofere un sprijin mai mare companiilor care investesc în cercetare, urmând modelul unor alte state europene care promovează inovarea în acest sector.
Un exemplu de capacitate tehnologică locală a fost prezentat prin proiectul Delgaz Grid de la Mediaș, care implică testarea amestecului de hidrogen cu gaze naturale în rețelele existente. Oana Özmen a observat că, în cadrul acestui test, procentul de hidrogen a crescut de la 11% la aproape 30%. Acest proiect demonstrează, în opinia sa, că specialiștii români pot veni cu soluții tehnice avansate, susținând ideea că România trebuie să devină relevantă în domeniu, nu doar să aibă un cadru legislativ.
În ceea ce privește cooperarea internațională, Oana Özmen a propus dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere pentru transportul hidrogenului împreună cu Bulgaria, Grecia și Ungaria. Scopul ar fi ca producția de hidrogen din această zonă să fie disponibilă pentru o parte a Europei, similar cu modelul de colaborare dintre Spania, Germania, Franța și Portugalia. De asemenea, a menționat potențialul regiunii Dobrogea pentru proiecte de tip Power-to-X, utilizând energia regenerabilă disponibilă în zonă.
Industria românească trebuie să utilizeze fondurile disponibile pentru decarbonizare în loc să plătească doar certificate de emisii. Oana Özmen a explicat că tehnologiile de reducere a emisiilor nu primesc suficient credit, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a face tranziția. Ea a amintit că Legea hidrogenului, la care a lucrat împreună cu Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, a fost concepută special pentru a sprijini utilizarea acestei resurse în transporturi și în sectorul industrial.
Tranziția energetică și gestionarea resurselor de gaze sunt subiecte critice pentru stabilitatea economică, în contextul în care prețurile și lichiditatea pieței sunt monitorizate constant. În Europa, dezvoltarea infrastructurii de hidrogen este o prioritate strategică pentru reducerea dependenței de combustibili fosili. România se află într-o etapă de definire a rolului său în această rețea regională, având la dispoziție atât resurse naturale, cât și un cadru legislativ propriu.