Utilizarea inteligenței artificiale în domeniul fiscalității implică riscuri majore de eroare, inclusiv fenomenul de „halucinație”, prin care sistemele pot inventa articole de lege sau hotărâri judecătorești. Adrian Luca, prim-vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali, subliniază că AI-ul nu poate înlocui judecata profesională, deoarece informațiile sale sunt limitate la data antrenării. Unii utilizatori dispun de date actualizate doar până în aprilie 2025, ceea ce poate duce la răspunsuri eronate privind cote de TVA sau alte reglementări recente.
Problemele tehnice apar adesea atunci când instrumentele AI depășesc fereastra de context, pierzând informații esențiale din documente voluminoase. De exemplu, la analiza unui raport de inspecție fiscală de 400 de pagini cu numeroase anexe, AI-ul poate omite detalii critice din anexele intermediare fără a avertiza utilizatorul. În plus, dacă modelul a fost antrenat pe date eronate, cum ar fi o limită greșită pentru cheltuielile cu combustibilul, acesta va reproduce eroarea fără a verifica legislația actuală.
Pe lângă erorile de date, inteligența artificială manifestă dificultăți în gestionarea terminologiei specifice și a nuanțelor lingvistice. Adrian Luca menționează că sistemele pot face confuzii între termeni fundamentali, precum impozit și taxă, sau între noțiunile de scutit și neimpozitat. De asemenea, diferențele dintre contribuabil și plătitor pot schimba complet sensul unei opinii fiscale. Problemele sunt accentuate la nivelul traducerilor în limba engleză și la utilizarea corectă a diacriticelor românești.
În ciuda acestor riscuri, tehnologia oferă avantaje semnificative în ceea ce privește productivitatea și viteza de procesare a informațiilor. Un instrument AI poate identifica aspecte cheie într-un raport de 120 de pagini sau poate redacta un prim draft într-un timp foarte scurt. Această eficiență permite consultanților să își dedice timpul activităților cu valoare adăugată mare, precum planificarea fiscală, restructurarea companiilor, fuziunile sau achizițiile, mutând accentul de pe simplul proces de servicii de rutină.
Evoluția tehnologică reduce semnificativ diferența de know-how dintre marile firme de consultanță, precum cele din grupul Big4, și companiile mici. Deoarece accesul la informație nu mai este un privilegiu al marilor entități, valoarea consultantului se mută către judecata profesională și relația umană cu clientul. Un expert poate înțelege contextul specific al unei firme, precum o restructurare în curs sau o inspecție, aspecte pe care o mașină nu le poate integra în analiza sa.
Sectorul consultanței fiscale traversează o perioadă de transformare digitală, în care integrarea soluțiilor tehnologice devine necesară pentru optimizarea proceselor de lucru. Camera Consultanților Fiscali va aborda aceste teme în cadrul celei de-a doua ediții a Summitului de Fiscalitate și Tehnologie, organizat la Romexpo în perioada 10-11 noiembrie. Evenimentul, care face parte din cadrul GoTech World, va permite profesioniștilor să testeze diverse sisteme de AI și soluții tehnologice aplicabile în domeniu.