Inteligența artificială poate procesa volume masive de date, însă nu poate înlocui responsabilitatea juridică sau judecata profesională a unui expert. Adrian Luca, prim-vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali (CCF), subliniază că, deși tehnologia oferă rapiditate, aceasta nu poate semna documente și nu își poate asuma consecințele erorilor generate. Specialiștii trebuie să utilizeze aceste instrumente pentru a rămâne competitivi, dar să păstreze un control riguros asupra rezultatelor obținute prin procese automatizate.
Unul dintre principalele riscuri identificate de Adrian Luca este fenomenul de „halucinație” al AI-ului, care poate inventa articole de lege sau hotărâri judecătorești. Tehnologia poate oferi răspunsuri eronate dacă informațiile sale sunt învechite, deoarece cunoștințele modelelor se opresc la data antrenării. De exemplu, un instrument de AI ar putea indica o cotă de TVA de 19% dacă nu a fost actualizat după modificarea legislației, oferind o informație care nu mai este validă în prezent.
Erorile pot apărea și din cauza limitărilor de procesare a documentelor complexe, precum rapoartele de inspecție fiscală care conțin sute de pagini și numeroase anexe. Dacă fereastra de context a instrumentului este depășită, acesta poate omite informații esențiale din anexe, oferind un răspuns care pare complet, dar este incomplet. Totodată, AI-ul manifestă dificultăți în a distinge termeni juridici și fiscali critici, precum diferența dintre impozit și taxă sau între contribuabil și plătitor.
Deși AI-ul reduce distanța de know-how dintre marile firme de consultanță și cele mici, valoarea consultantului se mută către planificarea strategică. Tehnologia permite identificarea rapidă a unor aspecte cheie într-un raport de 120 de pagini sau redactarea unor drafturi, sporind productivitatea. Totuși, o mașină nu poate înțelege contextul uman, precum o restructurare în curs sau dificultățile administratorului unei firme, aspecte care necesită o abordare personalizată și aplicarea legii în funcție de nevoile reale ale clientului.
Evoluția profesiei impulsionată de tehnologie permite acum trecerea de la serviciile cu valoare adăugată redusă către domenii precum fuziunile, achizițiile și restructurările complexe. Utilizarea datelor sectoriale prin intermediul AI poate ajuta la realizarea de simulări pentru diferite modele de business sau la compararea performanței unui client cu restul pieței. Astfel, consultantul fiscal își poate dedica timpul instruirii clienților și oferirii de consultanță de înalt nivel, bazată pe interpretarea corectă a impactului modificărilor legislative.
Integrarea tehnologiilor digitale în mediul de afaceri reprezintă o tendință globală, afectând diverse sectoare economice prin optimizarea proceselor de lucru. În România, transformarea digitală este în continuă expansiune, influențând modul în care companiile gestionează datele financiare și respectă reglementările în vigoare. Această tranziție necesită o adaptare constantă a forței de muncă specializate pentru a menține acuratețea și conformitatea în fața autorităților de reglementare.