România investește aproximativ 60 de milioane de euro în dezvoltarea unui hub național de inteligență artificială, utilizând fonduri structurale. Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu de finanțare a cercetării și dezvoltării în domenii strategice, precum tehnologiile cuantice. Anunțul a fost făcut miercuri, în cadrul unui workshop dedicat inteligenței artificiale, care a avut loc la Palatul Parlamentului, subliniind importanța tehnologiei pentru viitorul economic.
Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), Andrei Alexandru, a precizat că investiția în hub-ul național de inteligență artificială este susținută de politica de coeziune și de Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Pe lângă acest proiect, România dezvoltă centre de excelență în tehnologii cuantice, finanțate din resurse naționale, printre care unul funcționează deja la Universitatea Politehnica. Aceste programe vizează consolidarea cercetării în domenii de ultimă oră.
În paralel, ANC a lansat o competiție majoră pentru înființarea a 18 centre de excelență permanente, având un buget total de 300 de milioane de euro. Andrei Alexandru a descris această competiție drept cea mai importantă de acest tip organizată până acum în România. Obiectivul principal este susținerea inovării și a transferului de cunoștințe, acțiuni care sunt considerate esențiale pentru stimularea creșterii economice și pentru securitatea națională prin cercetare asociată.
Cooperarea internațională reprezintă un pilon central pentru succesul acestor proiecte de cercetare și dezvoltare. Adrian-Victor Vevera, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, a menționat că România menține deja colaborări cu Japonia și diverse state europene. Instituțiile ICI și ANC au exprimat deschiderea pentru noi parteneriate cu Republica Coreea, având în vedere necesitatea accesului la expertiză și la infrastructura de cercetare avansată.
Totuși, avansul tehnologic vine cu riscuri semnificative, conform avertismentelor de la Cyberint. Anton-Mugurel Rog, șeful Centrului Național Cyberint, a explicat că inteligența artificială poate fi utilizată atât pentru protecția infrastructurilor, cât și pentru generarea de atacuri informatice complexe. Tehnologia permite adversarilor să execute operațiuni cu o viteză și o scară fără precedent, reducând în același timp barierele tehnice pentru atacatorii care nu dețin competențe informatice avansate.
Schimbarea de paradigmă vizează trecerea de la sistemele care doar răspund la instrucțiuni la cele capabile să planifice și să execute acțiuni autonome. Aceste sisteme pot fi conectate la baze de date și infrastructuri critice, ceea ce crește suprafața de risc. Anton-Mugurel Rog subliniază că, deși aceste tehnologii promit câștiguri de eficiență, ele schimbă fundamental natura riscurilor pe care organizațiile și statul trebuie să le gestioneze în mod constant.
Contextul economic global arată o creștere a interesului pentru aceste tehnologii, similar cu dinamica observată în alte economii majore. De exemplu, economia SUA a înregistrat o creștere peste așteptări în trimestrul II din 2026, impulsionată chiar de investițiile masive în infrastructura dedicată inteligenței artificiale și de creșterea consumului.