România ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile publice în cercetare și dezvoltare, conform datelor analizate de experții PwC. Decalajul față de restul statelor membre este marcat de o finanțare publică redusă și de un procent scăzut de companii care desfășoară activități de inovare. Această situație pune sub semnul întrebării competitivitatea pe termen lung a economiei românești într-o piață dominată de tehnologii emergente.
Datele furnizate de Eurostat evidențiază o diferență majoră între România și partenerii europeni. În anul 2022, doar 8,8% dintre întreprinderile din România erau active în procese de inovare, o cifră mult sub media UE, care se situează la 51,4%. În comparație, în Bulgaria peste 26% din companii sunt inovatoare, iar în țări precum Ungaria, Polonia sau Slovacia, ponderea acestora depășește pragul de 30%.
Investițiile publice de cercetare și dezvoltare din România au suferit o scădere semnificativă în ultimii ani. Alocările bugetare pentru acest sector sunt estimate la doar 0,09% din PIB pentru anul 2025, de la un nivel de 0,28% din PIB înregistrat în 2016. Contrastul este vizibil față de Polonia, unde cheltuielile pentru cercetare au crescut de la 0,33% din PIB în 2016 la 0,47% din PIB pentru anul 2025.
Pentru a compensa acest deficit, companiile pot utiliza facilități fiscale, precum deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare. Începând cu anul 2026, contribuabilii vor putea opta pentru un credit fiscal de 10% din cheltuielile eligibile, care se scade direct din impozit. Această opțiune oferă un beneficiu fiscal de 10%, comparativ cu cel de aproximativ 8% oferit prin mecanismul actual de deducere.
O altă sursă de finanțare este programul „TechUp România”, care dispune de un buget total de 5,3 miliarde de lei pentru perioada 2026–2032. Acest program vizează proiecte cu valori între 5 milioane și 50 de milioane de lei, acoperind întreg parcursul de la cercetare până la producție. Beneficiarii trebuie să asigure cel puțin 25% din costurile eligibile din surse proprii, fără a suprapune alte forme de sprijin public.
Evoluția acestor indicatori de inovare este crucială pentru integrarea economică a țării în cadrul european. În contextul în care tehnologiile precum inteligența artificială, digitalizarea și tranziția energetică devin piloni ai competitivității, subfinanțarea cercetării reprezintă o barieră majoră. Utilizarea eficientă a granturilor și a stimulentei fiscale este considerată esențială pentru transformarea proiectelor de cercetare în soluții comerciale viabile.