Roverul Perseverance a colectat de pe Marte o rocă numită Sapphire Canyon, care ar putea deține indicii despre existența unor forme de viață în trecut. Această probă, având dimensiunea unui creion de cretă, a fost prelevată dintr-o formațiune stâncoasă de la marginea văii Neretva Vallis. Cercetătorii au observat pe suprafața acesteia pete care pot fi asociate cu activitatea microbiană, însă analiza definitivă necesită transportul eșantionului în laboratoarele de pe Pământ.
Echipa științifică a misiunii consideră că Sapphire Canyon reprezintă exact tipul de probă căutat de experți. Adrian Broz, cercetător la Universitatea Purdue din Indiana, a declarat că aceasta este prima dată când au găsit ceva ce se califică drept o potențială biosemnătură pe Marte. Petele observate sunt similare cu halourile și petele decolorate care apar pe Pământ atunci când microbii digeră materia organică depusă în sedimente sau sol.
În prezent, proba este sigilată în interiorul roverului, dar planul de recuperare a fost pus sub semnul întrebării. Programul Mars Sample Return, dezvoltat inițial de NASA împreună cu ESA, a fost reevaluat din cauza costurilor ridicate și a complexității tehnice. NASA a decis să renunțe la forma sa inițială după ce costurile estimate au crescut la aproximativ 11 miliarde de dolari, iar calendarul a fost împins până în anul 2040.
Administratorul NASA, Jared Isaacman, a susținut că recuperarea probelor poate duce la cea mai semnificativă descoperire științifică din istoria umanității. Deși agenția caută variante mai ieftine sau parteneriate comerciale, există o competiție internațională intensă. China plănuiește să devină prima țară care aduce probe de pe Marte prin misiunea Tianwen-3, programată pentru lansare în 2028, cu o recuperare a eșantioanelor prevăzută pentru anul 2031.
Instrumentele de la bordul roverului Perseverance nu sunt suficiente pentru a oferi un răspuns cert. Briony Horgan, profesoară la Universitatea Purdue, a explicat că studiile pot continua, dar certitudinea va veni doar după analiza rocilor pe Pământ. Roverul, care a costat aproximativ 2,4 miliarde de dolari pentru construcție și lansare, a fost proiectat special pentru a identifica și depozita astfel de probe relevante pentru cercetarea viitoare.
Căutarea de dovezi biologice pe alte planete este un obiectiv de lungă durată, NASA având primele solicitări de buget pentru recuperarea probelor marțiene încă din anul fiscal 1978. Această inițiativă a apărut imediat după misiunile Viking, care au reprezentat primele încercări ale agenției de a căuta direct semne ale vieții în sistemul solar, marcând începutul unei ere de explorare planetară complexă.