Obligațiile privind securitatea cibernetică în sectorul energetic nu trebuie tratate ca un simplu exercițiu de conformitate reglementară. Mircea Stremțan, Director de Vânzări și Marketing la ENEVO Cybersec / SentryOT, a declarat că operatorii au nevoie de o integrare între oameni, procese și capabilități tehnice. Această abordare este esențială pentru a permite detectarea unui incident, înțelegerea efectelor asupra sistemelor operaționale și intervenția rapidă înainte ca un eveniment cibernetic să provoace o întrerupere prelungită a procesului fizic.
În cadrul conferinței de lansare a Codului de Bune Practici în Energie Regenerabilă, ediția 2026, organizată de RWEA și RPIA, a fost pusă accent pe provocările practice. Presiunea reglementărilor, inclusiv cerințele NIS2, adaugă o complexitate suplimentară activităților de securitate. Mircea Stremțan a menționat că platforma SentryOT a fost dezvoltată pentru a transpune aceste cerințe în acțiuni concrete, oferind vizibilitate asupra mediului OT, detectare timpurie a incidentelor și coordonarea echipelor de răspuns la incidente.
Pentru un operator energetic, identificarea unei activități suspecte reprezintă doar începutul procesului de gestionare a crizei. Următorul pas critic este stabilirea modului în care evenimentul s-a propagat și identificarea sistemelor IT și OT afectate. Într-un mediu de tip OT, importanța nu rezidă doar în apariția unei alerte, ci în evaluarea impactului asupra configurațiilor, comenzilor, echipamentelor sau a întregului proces fizic de producție.
Răspunsul la un atac necesită o imagine comună între securitatea cibernetică și cea operațională. Specialiștii în securitate trebuie să păstreze probele, în timp ce echipele de rețelistică trebuie să izoleze segmentele pentru a limita mișcarea laterală a atacului. În paralel, inginerii OT au rolul de a determina dacă funcțiile critice pentru siguranță au fost compromise, urmând ca procesul să se încheie cu investigarea incidentului și restaurarea funcțiilor în ordinea corectă.
Soluția de securitate trebuie să fie adaptată infrastructurii specifice a fiecărui activ, nu aplicată uniform. Reziliența cibernetică a infrastructurii critice este testată în momentul în care apare o defecțiune sau un atac. Capacitatea de a înțelege rapid incidentul, de a coordona specialiștii și de a restabili procesul fizic în siguranță demonstrează dacă pregătirea operațională este suficientă pentru a face regulile de conformitate să funcționeze efectiv.
Codul de Bune Practici în Energie Regenerabilă, o inițiativă RWEA și RPIA, a fost lansat la 1 octombrie la București. Această ediție a anului 2026 a implicat parteneri precum AI Clearing, Alerion, CMS, DLA Piper, Enercon, Enery, Enevo, Eximprod, GE Vernova, Monsson, Nordex, Nyerges and Partners, OX2, Parapet, Raiffeisen, REIB, Scatec, TDP, Vestas și Waldevar. Documentul este disponibil gratuit în format electronic pentru operatorii din sectorul energiei regenerabile.